În timpul crizei sanitare, Uniunea Europeană și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării.
Comisia a demontat miturile legate de coronaviurs, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE. Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial. De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.
Pandemia de coronavirus a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, tentative ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne din UE, alimentate din plin de temerile elementare ale oamenilor și de rapiditatea cu care au circulat și s-au schimbat știrile. Informațiile de sănătate înșelătoare, afirmațiile false, teoriile conspirației și frauda în domeniul protecției consumatorilor pun în pericol sănătatea publică.
Uniunea Europeană şi statele membre sunt hotărâte să combată eforturile depuse de actorii care încearcă să exploateze criza și pun viața cetățenilor în pericol sau care difuzează materiale de propagandă ori incită la ură. Pornind de la planul de acțiune din 2018 împotriva dezinformării, acest demers necesită acțiuni mai bine coordonate, în conformitate cu valorile noastre democratice.
Cinci acţiuni concrete
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant propun cinci acțiuni concrete pentru crearea unei Uniuni Europene mai puternice și mai reziliente. Acestea vor fi integrate în activitatea viitoare a UE în materie de combatere a discriminării, în special în Planul european de acțiune privind democrația și în Legea privind serviciile digitale.
Criza a devenit un test privind capacitatea UE și a societăților sale democratice de a combate fenomenul dezinformării. Pentru o Uniune mai puternică și mai rezilientă, sunt esențiale câteva aspecte.
Informațiile false sau înșelătoare legate de coronavirus pot aduce prejudicii coeziunii sociale, însă, mai presus de toate, reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice.
Discursul fals sau înșelător se prezintă sub diferite forme, care necesită reacții diferite.
- conținut nociv, deși nu neapărat ilegal conform definiției date de lege
- conținut care variază de la dezinformare (definită ca intenționată) la informare incorectă
- conținut care include informații înșelătoare cu privire la sănătate, fraude în domeniul protecției consumatorilor, discursuri ilegale de incitare la ură, precum și operațiuni specifice de influențare derulate de actori străini
- conținut al cărui scop poate varia de la câștig economic (fraude online), care cauzează prejudicii publice, la motivații politice
- actori străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, s-au implicat în operațiuni specifice de influențare și în campanii de dezinformare în UE, în vecinătatea sa și la nivel global
Monitorizare atentă
Comisia și Înaltul Reprezentant vor continua să monitorizeze discursurile false sau înșelătoare și operațiunile de influențare derulate de actori străini.
Afirmații false, precum cele care îi îndemnau pe oameni „să bea înălbitor sau alcool pur pentru a se vindeca de infecțiile cu coronavirus”: dimpotrivă, înălbitorul și alcoolul pur pot fi foarte nocive. Centrul de control al toxicologiei din Belgia a înregistrat o creștere cu 15 % a numărului de incidente legate de utilizarea înălbitorului.
Teoriile conspiraționiste, cum ar fi afirmația potrivit căreia coronavirusul este „o infecție cauzată de elitele lumii pentru a reduce creșterea populației”. Dovezile științifice sunt clare: acest virus provine dintr-o familie de virusuri răspândite de animale, printre care și SARS și MERS.
Afirmația potrivit căreia „instalațiile 5G ar răspândi virusul”. Aceste teorii nu au nicio bază și au dus la acte de vandalism asupra antenelor 5G.
Cetățenii europeni trebuie să aibă acces la informații sigure, care pot fi verificate, în materie de sănătate.
UE pune la dispoziția cetățenilor informații din surse oficiale și din alte surse care pot fi verificate și cooperează cu partenerii internaționali.
Site dedicat reacţiei la coronavirus
Comisia și Înaltul Reprezentant vor continua să investească în îmbunătățirea capacităților lor de comunicare strategică.
Comisia a lansat un site dedicat reacției la coronavirus, care oferă informații în timp real despre virus și despre răspunsul UE. O secțiune dedicată dezinformării legate de coronavirus prezintă, în toate limbile oficiale ale UE, obiecții comune cu privire la miturile cele mai proeminente construite în jurul pandemiei.
Comisia promovează conținutul furnizat de Organizația Mondială a Sănătății, de autoritățile naționale din domeniul sănătății și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
SEAE, împreună cu Comisia, va implementa și va consolida în continuare comunicarea strategică și diplomația publică în vecinătatea imediată a UE și în întreaga lume.
Reprezentanțele Comisiei din statele membre vor continua să promoveze informații bazate pe fapte, adaptate la situația locală.
Sistemul de alertă rapidă
La nivelul UE, acest lucru se realizează prin utilizarea unor canale specifice, cum ar fi sistemul de alertă rapidă. Va fi creată o secțiune specială menită să faciliteze schimbul de materiale de comunicare cu privire la coronavirus între instituțiile UE și statele membre. Comisia va consolida și mai mult cooperarea cu Parlamentul European.
Consolidarea cooperării cu partenerii internaționali, inclusiv cu OMS, cu Mecanismul de reacție rapidă G7 sau cu NATO.
De asemenea, UE va spori sprijinul și asistența acordată actorilor din cadrul societății civile și mass-mediei independente din țările terțe, inclusiv cele din vecinătatea Uniunii.
Colaborarea cu platformele și cu rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin examinarea și eliminarea produselor prea scumpe, ineficiente sau potențial periculoase.
Monitorizarea platformelor online
Comisia a monitorizat îndeaproape acțiunile platformelor online, în baza Codului de bune practici privind dezinformarea. Este nevoie de mai multe eforturi și de o creștere a transparenței și răspunderii.
Semnatarii codului sunt încurajați să raporteze lunar cu privire la acțiunile lor de combatere a dezinformării și a informațiilor incorecte în contextul pandemiei de coronavirus și să promoveze conținut din surse de încredere.
Părțile interesante relevante care nu sunt încă semnatare ale codului sunt puternic încurajate să participe.
Platforma WeVerify.eu
Pe baza acțiunilor Observatorului european al mass-mediei digitale, nou înființat, UE își va intensifica sprijinul acordat verificatorilor veridicității informațiilor și cercetătorilor. De exemplu, WeVerify.eu este o platformă larg utilizată de zeci de mii de jurnaliști din întreaga lume.
De la izbucnirea crizei, Twitter a înregistrat o creștere cu 45 % a utilizării „Twitter Moments” (conținut moderat care permite urmărirea la nivel mondial a știrilor, în acest caz a celor despre coronavirus) și a verificat autenticitatea a peste 3,4 milioane de conturi suspecte care vizau discuțiile legate de coronavirus.
Centrele de informații Facebook și Instagram au direcționat peste 2 miliarde de persoane către resurse provenind de la autorități din domeniul sănătății, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, prin intermediul centrelor lor de informare cu privire la COVID-19.
Materialele video examinate
Canalul YouTube al Google a examinat peste 100 000 de materiale video care includeau informații periculoase sau înșelătoare referitoare la coronavirus și a eliminat peste 15 000.
Microsoft a înființat un grup de informare pe LinkedIn și un ghișeu unic actualizat pentru știrile referitoare la coronavirus, denumit „Daily Rundown”, la care au acces zilnic 96 de milioane de persoane.
Platformele au eliminat milioane de reclame online care induc publicul în eroare, promovând produse prea scumpe, ineficiente sau potențial periculoase.
Abordarea UE în materie de combatere a dezinformării se bazează pe respectarea drepturilor fundamentale. Coronavirusul nu poate fi folosit ca pretext pentru a submina libertatea de exprimare, pentru a reduce responsabilitatea autorităților publice sau pentru a limita în mod nejustificat accesul la informații și transparența. Criza a scos în evidență rolul esențial pe care l-au jucat jurnaliștii care le oferă cetățenilor informații fiabile și verificate, contribuind astfel la salvarea de vieți.
Comisia a monitorizat îndeaproape impactul măsurilor de urgență luate de statele membre asupra legislației și valorilor UE și va continua să facă acest lucru până la eliminarea treptată a tuturor acestor măsuri.
Comisia invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a se asigura că jurnaliștii lucrează într-un mediu sigur și în condiții adecvate și să valorifice la maximum pachetul UE privind redresarea și răspunsul economic la criza provocată de coronavirus pentru a sprijini presa, respectându-i, în același timp, independența
UE ajută cetăţenii să-şi dezvolte gândirea critică
UE va consolida în continuare sprijinul acordat societății civile, mass-mediei independente și jurnaliștilor din întreaga lume și își va intensifica acțiunile menite să asigure o mai bună protecție a libertății de exprimare și să creeze un mediu mai sigur pentru presă.
UE trebuie să ajute cetățenii să-și dezvolte gândirea critică, să crească nivelul de conștientizare și să sporească reziliența societății.
Uniunea va difuza cele mai bune practici în materie de măsuri de consolidare a rezilienței în contextul pandemiei de coronavirus.
Comisia va sprijini și va promova competențele digitale, gândirea critică și proiectele de alfabetizare mediatică, precum și organizațiile societății civile. Va consolida coordonarea între instituții, rețele și statele membre pentru a le ajuta să facă schimb de materiale de sensibilizare și de bune practici. Comisia va acorda o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, în special copiilor și tinerilor, care se confruntă cu un risc mai mare de a fi induși în eroare.
