La un an de la crimele de la Caracal, un nou caz șochează România: o fată de 17 ani este incendiată de către un bărbat cu cinci crime la activ, condamnat pe viață. Cum s-a ajuns la eliberarea lui condiționată? Judecătorul Cristi Danileț spune că nu există criterii clare și că decizia eliberării condiționate a unui deținut este lăsată la aprecierea subiectivă a magistraților, astfel că este necesară modificarea Codului de procedură penală. „Eliberarea condiționată trebuie să devină o excepție și atunci practica judecătorilor ar trebui să se schimbe, pentru că nu pot fi admise eliberări condiționate pe bandă rulantă”, a declarat judecătorul pentru HotNews.ro.
Care este procedura de eliberare condiționată
Un deținut, indiferent de infracțiunile pentru care a fost condamnat, poate fi eliberat condiționat după ce execută o fracție din pedeapsă, respectiv două treimi. În legislația din România nu există nicio interdicție pentru eliberarea condiționată a unor condamnați aflați pentru a doua, a treia sau a cincea oară într-o astfel de situație, așa cum este cazul lui Ion Turnagiu, care a săvârșit cinci crime și care i-a dat foc unei tinere, după ce a fost eliberat condiționa.
Comisia este alcătuită din comandantul penitenciarului
Teoretic, un criminal eliberat condiționat și care se întoarce în penitenciar după ce a săvârșit o nouă crimă poate fi pus din nou pus în discuția comisiei de eliberare din penitenciar. Comisia este alcătuită din comandantul penitenciarului, ofițerul de probațiune, medic, psiholog, și apreciază dacă acesta poate fi eliberat sau nu. Propunerea comisiei din penitenciar este trimisă către judecătorie. Crimele, de exemplu, sunt de competența Tribunalului, dar, potrivit Codului de procedură penală, aceste propuneri de eliberare condiționată ajung mai întâi la judecătorie, indiferent despre ce infracțiune este vorba.
Judecătorul Cristi Danileț spune că, de regulă, aceste propuneri sunt judecate de către cei mai tineri dintre judecători. Decizia Judecătoriei poate fi contestată la Tribunal – de către deținut, dacă nu a fost eliberat condiționat sau de către Parchet, dacă deținutul a fost pus în libertate
Când se decide definitiv eliberarea condiționată a unui deținut trebuie avute în vedere două criterii: executarea unei fracțiii din pedeapsă, respectiv două treimi, și conduita deținutului în penitenciar, respectiv dacă acesta a dat dovadă de bună purtare. Aceasta înseamnă să nu fi avut sancțiuni disciplinare, să fi avut recompense, să fi muncit în penitenciar.
În plus, legea recursului compensatoriu aplicată pentru perioada 2012-2019 prevede o reducere de pedeapsă pentru condiții improprii de detenție, astfel că automat se poate scădea mai mult din pedeapsă. De asemenea, dacă a muncit în penitenciar se aplică o altă reducere din pedeapsă, astfel încât uneori în mod formal judecătorii constată îndeplinite condițiile și le dau drumul deținuților, a explicat pentru HotNews.ro judecătorul Cristi Danileț.
Nu sunt criterii clare, este lăsat totul la aprecierea subiectivă a judecătorulu
- „În momentul în care noi trebuie să decidem eliberarea condiționată, Codul de procedură spune că trebuie să avem convingerea că acest condmnat s-a îndreptat, dar legea nu spune în niciun fel cum anume îmi formez eu această convingere. Așa se ajunge la situația în care uneori magistrații să nu poată anticipa că acel condamnat eliberat va comite noi fapte. Pur și simplu nu există criterii și atunci se merge pe o apreciare a judecătorului, care este pur subiectivă. Din acest motiv se poate ajunge ca niște infractori condamnați la o pedeapsă mai mică să nu fie puși în libertate, pentru că sunt multe recidive, iar alții cu o pedeapsă mai mare să fie puși în libertate”, a declarat Danileț.
Necesitatea schimbării Codului de procedura penală. Eliberarea condiționată să devină o excepție
El apreciază că este nevoie de modificarea Codului de procedură penală, astfel încât în cazul multor recidiviști să nu se mai permită eliberarea condiționată sau aceasta să fie extrem de dificilă.
- „Eliberarea condiționată trebuie să devină o excepție și atunci practica judecătorilor ar trebui să se schimbe, pentru că nu pot fi admise eliberări condiționate pe bandă rulantă doar pentru că există presiune: presiunea publică, presiunea condițiilor de detenție”, mai spune judecătorul clujean.
El consideră, de asemenea, că în cazul criminalilor periculoși este necesară și o evaluare psihiatrică, procedură care la acest moment nu este obligatorie. „Un criminal în serie bănuiesc că are o problemă de natură psihică și ar trebui luat în evidențe. Odată pus în libertate, el ar trebui luat într-o evidență specială”.
Teoretic, monitorizarea deținuților după punerea lor în libertate cade în sarcina Serviciului de probațiune de pe lângă fiecare tribunal. „Angajații de la acest serviciu sunt în număr insuficient, iar atribuțiile lor sunt numeroase. Îmi e greu să cred că îi pot urmări pe toți cei eliberați condiționat. Acest serviciu de probațiune trebuie să devină foarte important în sistem. În momentul de față este aproape ineficient”, mai apreciază Cristi Danileț.
Citește continuarea pe HotNews.ro.
