Substanțele chimice care au provocat exploziile mortale în portul Beirut au ajuns în capitala Libanului acum șapte ani pe un vas aflat în proprietatea unui rus, iar potrivit căpitanului navei, aceasta nici măcar nu ar fi trebuit să se oprească acolo. ”Erau lacomi”, a spus Boris Prokoshev, care era căpitanul navei Rhosus în 2013 când, zice el, proprietarul i-a cerut să facă o oprire neprogramată în Liban pentru a ridica marfă suplimentară, relatează Reuters.
Prokoshev a spus că nava avea la bord 2.750 de tone de substanțe extrem de inflamabile care fuseseră luate din Georgia și erau transportate către Mozambic când a venit ordinul să se abată către Beirut în Liban pentru a ridica marfă suplimentară.
Membrii echipajului trebuiau să încarce utilaje rutiere grele și să le ducă în Portul Akaba din Iordania înainte să își continue călătoria către Africa, unde azotatul de amoniu trebuia să ajungă la un producător de explozibili.
Dar nava nu a mai părăsit niciodată Beirutul, după ce a încercat și nu a reușit să încarce în siguranță cargo-ul suplimentar înainte de a fi implicată într-o dispută legală îndelungată privind taxele portuare.
„Era imposibilă”, a spus Prokoshev, operațiunea de încerca să încarci marfa suplimentară.
„Ar fi putut distruge întreaga navă și i-am spus nu”, a spus el pentru Reuters, prin telefon, din casa sa din orașul rus Soci.
Căpitanul și avocații l-au acuzat pe proprietarul navei că a abandonat vasul, în timp ce echipajul de pe vas a fost obligat să rămână până proprietarul navei avea să plătească taxele. După câteva luni, din motive de siguranță, nitratul de amoniu a fost descărcat și introdus într-un depozit din port.
Marți, încărcătura a luat foc și a explodat nu departe de o zonă rezidențială din oraș.
Explozia uriașă a ucis 145 de oameni, a rănit 5.000, a pus la pământ clădirile și a lăsat peste un sfert de milion de oameni fără adăpost.
Nava ar fi putut reuși să părăsească Beirutul, dacă ar fi reușit să încarce marfa suplimentară.
Echipajul a îngrămădit echipamentele, inclusiv excavatoarele și compresoarele rutiere, deasupra trapelor de la depozitul de marfă unde era nitratul de amoniu, conform șefului ucrainean al echipajului al navei, Boris Musinchak. Dar ușile s-au îndoit.
„Nava era veche, iar capacul trapei s-a îndoit”, a spus Musinchak prin telefon. „Am decis să nu ne asumăm riscuri”.
Căpitanul și trei membri ai echipajului au petrecut 11 luni pe navă, fără bani, mâncare sau apă potabilă. Odată plecați, nitratul de amoniu a fost descărcat.
„Încărcătura era extrem de explozibilă. De aceea, a fost ținută la bord cât am fost acolo … Acel azotat de amoniu avea o concentrație foarte mare”, a spus Prokoshev.
Prokoshev l-a identificat pe proprietarul navei ca fiind afaceristul rus Igor Grechushkin.
Încercările Reuters de a-l contacta pe Grechushkin au fost fără succes.
Nitratul de amoniu a fost vândut de producătorul de îngrășăminte din Georgia Rustavi Azot LLC și urma să fie livrat unui producător de explozibili din Mozambic, Fabrica de Explosivos.
Reuters au contactat pe LinkedIn un reprezentant al Fabrica de Explosivos pentru a comenta subiectul, dar acesta nu a răspuns imediat.
Levan Burdiladze, directorul fabricii Rustavi Azot, a declarat pentru Reuters că compania sa a operat fabrica chimică doar în ultimii trei ani și astfel nu a putut confirma dacă nitratul de amoniu a fost produs acolo.
El a catalogat decizia de a stoca materialul în portul Beirut drept o „încălcare gravă a măsurilor de depozitare în condiții de siguranță, considerând că azotatul de amoniu își pierde proprietățile în șase luni”.
Primele investigații libaneze cu privire la cele întâmplate au arătat o pasivitate și o neglijență în manipularea substanței chimice potențial periculoase.
Miercuri, cabinetul libanez a convenit să plaseze toți oficialii portului din Beirut care au supravegheat depozitarea și securitatea acestuia din 2014 încoace sub arest la domiciliu, au declarat surse ministeriale.Șeful portului Beirut și șeful vămii au spus că au fost făcute mai multe solicitări pentru eliminarea substanțelor, dar nu s-a luat nicio măsură.
Potrivit Reuters, Ministerul Justiției nu a răspuns imediat la o cerere de a comenta acuzațiile
Potrivit lui Prokoshev, nava avea spărturi, dar era în stare bună când a navigat spre Beirut în septembrie 2013. Cu toate acestea, el a spus că autoritățile libaneze au acordat puțină atenție nitratului de amoniu, care a fost depozitat în saci mari.
„Îmi pare rău pentru oameni (uciși sau răniți în explozie). Dar autoritățile locale, libaneze, ar trebui pedepsite. Nu le-a păsat deloc de cargo”, a spus el.
Nava Rhosus abandonată s-a scufundat acolo unde a fost acostată în portul Beirut, potrivit unui e-mail din mai 2018 al unui avocat către Prokoshev, care spunea că s-a scufundat „recent”.
