Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea care interzice hărțuirea la locul de muncă, acest comportament putând fi sancționat cu amenzi cuprinse între 10.000 și 15.000 de lei.
Comportamentul de hărțuire care provoacă deteriorarea condițiilor de muncă va putea fi sancționat cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei, potrivit unei legi promulgată de Klaus Iohannis.
Potrivit legii, organizațiile vor avea obligația de a asigura măsuri pentru prevenirea și combaterea faptelor de hărțuire psihologică și pot fi sancționate cu până la 50.000 de lei în situațiile în care această obligație nu este respectată. Legea mai prevede amenzi pentru situațiile în care organizațiile instigă la hărțuire – acestea fiind cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.
Ce înseamnă hărțuire la locul de muncă
„Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre urmatoarele forme: conduita ostilă sau nedorită, comentarii verbale și acţiuni sau gesturi.
Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă”, se arată în lege.
Potrivit altui articol, fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală.
„Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă”, mai arată legea.