Articolul Gds „Cum se „vând” posturile din învăţământ” a adunat multe comentarii atât de la directori de şcoli, profesori cât şi de la părinţi. Oamenii cer schimbarea legilor, subliniind faptul că subterfugiile folosite pentru a evita titularizarea celor cu note foarte mari la concurs au dus de fapt la rezultatele slabe ale elevilor, care se văd la examenele naţionale.
Metodologia, făcută parcă să încurce pe cei cu note mari
Unul dintre comentariile la „vânzarea” posturilor din învăţământul preuniversitar aparţine chiar unui fost manager de şcoală.
Cadrul didactic respectiv arată cu degetul spre metodologia privind mişcarea personalului didactic despre care spune că „este făcută parcă să încurce pe cei cu note mari”, dezvăluind că odată ce a luat funcţia de conducere a descoperit 38 de posturi vacante, dar şi o mare opoziţie pentru a le face publice. Şi asta pentru că, potrivit fostului manager, fiecare avea ceva de aranjat.
„Ați citit metodologia mişcării pesonalului didactic, elaborată de minister? Zici că e făcută să-i încurce pe cei cu note mari şi pe tinerii absolvenți! Am fost director în perioada 2008-2012 şi am găsit 38 de posturi vacante, credeți aşa ceva? Într-o şcoală 38 de posturi vacante, ulterior, s-au ocupat în diferite etape.
Să vă mai spun că am întâmpinat o opoziție acerbă din partea CA (nr. Consiliului de Administraţie) în vacantarea posturilor pe 4 ani pentru a fi titularizabile, aşa că şefa de promoție de la psihopedagogie specială din Bucureşti nu s-a putut titulariza în şcoala noastră. Motive: ne pierdem posturile, ăştia mici să mai aştepte, etc.
Apoi a apărut posibilitatea transferului din mediul rural în cel urban ( atunci fără acordul şcolii) aşa că s-a rezolvat tot! Concluzia mea: metodologia să fie simplă şi elaborată nepărtinitor, a ajuns atât de stufoasă şi părtinitoare din cauza propunerilor venite din teritoriu( pentru că fiecare avea ceva de aranjat)”, a scris Lucia Daniela Stanciu.
„Şi ne mai mirăm de rezultatele copiilor”
Alţi cititori au subliniat că de mult timp cei cu note mari rămân pe margine.
„Asta e cu ,România educată ‘ De ce vă mirați că s-a ales praful de învătământ. Realitatea e aceasta și se știe demult”, a scris Dumitru Ionescu. „Ce batjocură, cu atât mai mult cu cât toată lumea cunoaşte metoda şi nu se face nimic”, a scris Marinela Ciucă.
Profesorii sunt cei care pregătesc elevii pentru examene. Prin urmare, au apărut şi comentarii care au subliniat că, având în vedere modul în care se ocupă posturile din învăţământ, nu mai trebuie să ne mirăm de rezultatele de la evaluările naţionale.
„Și ne mirăm de rezultatele copiilor la examene, toți incompetenții ocupă locurile unor cadre bine pregătite, niciodată șpaga, influența unor,,sus,,puși în România nu o să dispară!! Ruşine”, a spus Elena Ionescu.
„Ruşine celor care ocupă locul fără să ştie nimic!!Si ne mai mirăm de ce copii noştri nu ştiu nimic! Ruşine profesorilor analfabeţi !!Lăsați posturile libere celor care merită!!” a comentat Maria Vlad.
Profesorii de 10 din Dolj pleacă în alte judeţe
Au fost şi cititori care au spus că odată ce iau posturile unii profesori uită să mai dea pe la şcoală. „Sper să fie adoptată o lege prin care toți profesorii să susțină examenul de titularizare și o testare psihologică la fiecare doi ani. Odată ajunși pe post unii profesori uită să mai dea pe la școală, doar încasează banii. Și în felul acesta vor sta liniștiți pe post iar alții cu 2-3 facultăți acasă!” a scris Maria Osiac.
Ieri mulţi dintre candidaţii de 9 şi 10 la concursul naţional de titularizare, susţinut în Dolj, au participat la şedinţele publice de din Bucureşti, Ilfov sau în alte judeţe care au scos posturi vacante. În Dolj, de ani buni, şansele de titularizare prin concurs naţional au scăzut, fiind publicate doar câteva posturi pe unele discipline. În această sesiune de exemplu, nu sunt posturi vacante de limba română, matematică, istorie, chimie şi nici măcar la educatoare.
