România suportă corecții financiare de circa 80 de milioane de euro pentru o serie de nereguli la fondurile europene din agricultură. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins ieri recursul formulat de fostul Guvern Dăncilă în acest caz, scrie hotnews.
Încă din iunie 2018, Comisia Europeană a aplicat României corecții financiar de circa 100 de milioane de euro pentru o serie de nereguli constatate la absorbția unor fonduri europene în agricultură, în perioada 2014-2016, referitoare la:
• certificarea plăților directe către fermieri, din Fondul European de garantare Agricolă (FEGA);
• deficiențe privind controale-cheie la măsuri care implică sprijin forferatar din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
• verificarea prezenței elevilor la școală, în cadrul facilității prin care li se acordă acestora lapte;
• efectul financiar al unor decizii ale Comisiei Europene care au redus din plățile intermediare.
Pe 7 septembrie 2018, agentul guvernamental al Guvernului Dăncilă în justiția europeană, Radu Canțăr – care avea să demisioneze, între timp, după căderea guvernării PSD, în 2019 – a contestat la Tribunalul UE corecții financiare de 80 de milioane de euro din totalul sumelor imputate de Comisie.
Cu două săptămâni întârziere
Problema este că Radu Canțăr a făcut o confuzie și a depus contestația prea târziu, iar Tribunalul UE i-a respins-o, pe 30 aprilie 2019, fix din acest motiv. România ar fi trebuit să sesizeze instanța de la Luxemburg până pe 24 august 2018, dar a întârziat vreo două săptămâni. Două săptămâni prețioase, dacă ne gândim la cei 80 de milioane de euro aflați în joc.
„Termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018. Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă”, a arătat Tribunalul de la Luxemburg, în 30 aprilie 2019.
Tribunalul european a reținut și ridicolul situației, arătând că România a făcut o confuzie în interpretarea termenelor procedurale.
„Trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”, se arată în decizia Tribunalului UE din 2019.
În aceeași zi, agentul guvernamental de atunci, Radu Canțăr (care era subsecretar de stat în Ministerul de Externe de pe vremea guvernării Dpncilă), a transmis HotNews.ro o precizare în care s-a declarat nedreptățit de Tribunalul UE, care „nici nu a organizat o dezbatere orală”.
Așa se face că, pe 27 iunie 2019, agentul României de atunci, Radu Canțăr, a atacat ordonanța Tribunalului UE cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Între timp, pe 10 octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură, iar în noiembrie Canțăr a demisionat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul de Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a UE.
În urma lui a venit însă hotărârea justiției europene împotriva României. Joi, 10 septembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis două lucruri:
• respinge recursul.
• obligă România la plata cheltuielilor de judecată.
