Nicolas Maduro, preşedintele Venezuelei, a anunţat că şcoala nu se va relua fizic în acest an în ţara sa din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit Agerpres.
„Fără niciun dubiu, revenirea fizică în clase nu ajută la ţinerea sub control a pandemiei. În Venezuela nu va exista o întoarcere la clasă. Vom vedea apoi dacă vom reveni în ianuarie“, a spus duminică şeful statului într-o alocuţiune televizată.
Măsura a fost luată „uitându-ne la redeschiderea şcolilor în lume“, care a dus la o înmulţire a contaminărilor, a explicat Maduro. Anul şcolar 2020-2021 era prevăzut să înceapă în această săptămână în Venezuela.
„Vom menţine serviciile educative ale ţării prin internet, prin cursuri online“
„Nu vă faceţi griji. Vom menţine serviciile educative ale ţării prin internet, prin cursuri online”, a dat asigurări preşedintele.
După declanşarea pandemiei, guvernul socialist a suspendat activităţile şcolare cu prezenţă fizică în cadrul unei stări de carantină impuse la mijlocul lunii martie şi încă în vigoare.
Guvernul a propus un amestec de cursuri transmise de televiziunea de stat şi teme şi lecţii susţinute pe internet, inclusiv pe reţele de socializare, şi prin radio, pentru a finaliza anul şcolar 2019-2020.
Aceste clipuri educative au fost totuşi criticate pe reţelele de socializare. Unele persoane le consideră prost realizate şi cu un nivel educativ scăzut.
Măsurile de izolare, întărite pe întreg teritoriul ţării
Şeful statului a mai dispus reluarea măsurilor de izolare întărite pe întreg teritoriul ţării în cadrul schemei ‘7+7’ în vigoare din iunie. Această schemă presupune o perioadă de şapte zile de ‘carantină radicală’, în care toate magazinele sunt obligate să rămână închise cu excepţia celor considerate prioritare (alimentaţie şi sănătate). Acesta este alternată cu o perioadă de şapte zile de ‘flexibilizare’ care permite reluarea restului activităţilor.
Această ţară de 30 de milioane de locuitori numără 59.630 de cazuri confirmate şi 477 de morţi din cauza noului coronavirus, conform datelor oficiale. Aceste date sunt puse sub semnul întrebării de organizaţii precum Human Rights Watch, care le consideră puţin credibile.
