Cei mai mulţi dintre români risipesc alimentele şi le aruncă la gunoi, arată un studiu recent făcut în trei ţări, toate din estul Europei. Asta deşi România este una dintre cele mai sărace ţări de pe continent, iar aproape jumătate din populaţie trăieşte în sărăcie, scrie hotnews.
Fructele, legumele şi pâinea – cele mai risipite
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj Napoca, în calitate de coordonator de proiect, alături de Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei şi Universitatea Sainte Cyrille et Method din Skopje (Macedonia), împreună cu echipa din Proiectul Food Waste Combat, au realizat în perioada iunie – septembrie 2020 un studiu cu privire la risipa alimentară în gospodării, iar rezultatele sunt prezentate în 16 octombrie, în cadrul unui webinar.
Studiul a făcut parte din proiectul „Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO“ (Zero risipă, pentru o producţie şi un consum responsabil în Europa centrală şi orientală), finanţat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale.
Rezultatele obţinute arată că, indiferent de ţara de provenienţă, respondenţii declară, în măsură covârşitoare, că aruncă mâncare. Astfel, în România, 83% dintre participanţii la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova 78,7%, iar în Macedonia 67,2%.
„Subiectul risipei alimentare stârneşte un interes crescut pentru foarte mulţi respondenţi, cei mai mulţi care se declară interesaţi de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%). Se constată astfel o contradicţie între ”interes” şi ”comportament efectiv”, ceea ce denotă o educaţie insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populaţiei din cele trei ţări. Fructele, legumele şi pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporţie, iar principalele motive pentru care participanţii la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare şi alterarea acestora“, a precizat coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol.
Participanţii la studiu au considerat că, dintre toţi actorii implicaţi în lanţul agro-alimentar, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii şi restaurantele, iar cel mai puţin responsabili sunt agricultorii şi micii comercianţi.
Covid-ul i-a făcut pe oameni şi mai risipitori
Criza cauzată de Covid-19 nu a schimbat obiceiurile De asemenea, criza provocată de coronavirus a afectat în egală măsură gospodăriile din cele trei ţări luate în studiu. Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre participanţii la studiu au afirmat că se pot bucura de aceeaşi cantitate de alimente, cu aceiaşi bani, iar cantitatea de alimente aruncate a crescut la peste 10% din gospodării, contrar ipotezelor iniţiale formulate de către cercetătorii care au realizat studiul.
„În concluzie, risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiţii concretizate în campanii de informare şi educare a actorilor implicaţi. Această concluzie reconfirmă importanţa acţiunilor desfăşurate până în prezent de către actorii civici, academici şi guvernamentali cu privire la stoparea risipei alimentare”, a concluzionat Pocol.
Studiul derulat de cercetători în cele patru luni răspunde astfel unei nevoi urgente de cunoaştere a fenomenului în contextul în care, la nivelul Republicii Moldova nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România şi Macedonia cercetările sunt insuficiente şi nu includ actori din întreg lanţul agro-alimentar.
Rezultatele studiului vor fi folosite în acţiuni de sensibilizare
Rezultatele vor fi valorificate la nivel de societate civilă şi de autorităţi, dar şi transpuse în acţiuni concrete de sensibilizare a tuturor actorilor implicaţi prin campanii de influenţare a comportamentului de consum (organizarea de conferinţe, mese rotunde, ateliere participative etc).
Prezentarea rezultatelor studiului nu a fost aleasă întâmplător pe 16 octombrie, fiind, din 2016, Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, în timp ce la nivel mondial, în peste 150 de ţări, este Ziua Mondială a Alimentaţiei.
Metoda sondajului de opinie online, prin completarea unui chestionar, a fost aplicată pe un eşantion reprezentativ (2.754 participanţi) pentru mediul de culegere şi ponderile socio-demografice specifice populaţiei luate în studiu.
