Cât de oarbe sunt autorităţile care nu văd gunoiul care acoperă malurile râului Jiu?
În timp ce malurile râului, cât şi întreaga zonă care se întinde până la digul de protecţi şi după acesta sunt acoperite cu deşeuri, autorităţile dorm. Mai mult, când presa le trage de mânecă, neagă cu vehemenţă că situaţia este una dezastruoasă. Unde mai pui că zona este arie naturală protejată. Atât de protejată încât colcăie de gunoi, parte din ea fiind compromisă parţial din punct de vedere al biosferei.
Responsabile de această situaţie sunt UAT-urile, Garda de Mediu Dolj, Agenţia de Mediu Dolj, Centrului Județean pentru Protecția Naturii, Turism și Dezvoltare Rurală Durabilă Dolj, ABA Jiu. Toate protejează această zonă, Coridorul Jiului. Numai că, aşa cum prezentam şi în articol din data de 06.10. 2020- “Coridorul Jiului transformat în groapă de gunoi”, situl este un real dezastru. Şi cu toate că face parte dintr-o arie protejată a ajuns mai degrabă o groapă de gunoi a oraşului şi a localităţilor limitrofe.
De ce bagă Garda gunoiul sub preş?
După această prezentare reprezentanţii Gărzii de Mediu au sărit ca arşi, susţinând că gunoaiele nu există. Şi s-au mulţumit să spună că zona a fost inspectată în perioada stării de urgenţă şi Primăria Craiova a salubrizat întreaga zonă. Atât de salubrizat a fost acest perimetru, că gunoaiele sunt la tot pasul şi acum. În plus, excavaţiile haotice au făcut prăpăd pe malurile Jiului, până spre interiorul albiei râului.
Tot în aceeaşi perioadă (a stării de urgenţă), Garda de Mediu a transmis către Centrul pentru Protecţia Naturii o adresă în care se spunea:
„Ca urmare a acţiunii de inspecţie desfăşurată în urma sesizării înregistrată la GNM Dolj, privind abandonările de deşeuri în albia majoră a râului Jiu, în zona Mofleni, s-a constatat o serie de neconformităţi în aria pe care o administraţi: depozitări de deşeuri de orice fel în aria protejată, excavare de pământ pe o suprafaţă de aproximativ 3-4 ha, tăieri ilegale, arderi de vegetaţie în vecinătatea ariei, nu a fost realizată reconstrucţia ecologică a malurilor degradate.
Vă solicităm să ne prezentanţi Raportul anual privind starea ariei protejate şi măsurile pe care le -aţi întreprins”, se arată în adresa Gărzii.
Centrul care protejează Coridorul Jiului recunoaşte dezastrul
Care a fost răspunsul Centrului la acel moment? A recunoscut printr-un raport tot dezastrul din aria protejată. A recunoscut că habitatul natural este drastic afectat. Acesta s-a degradat, vegetaţia s-a distrus, speciile nevertebrate din zonă au fost afectate. Centrul recunoaşte existenţa unui adevărat depozit de gunoi pe marginea Jiului. Şi faptul că balastiera din zonă afectează cursul râului. Cu toate acestea ce a făcut respectivul Centru ? Nimic, deşi între atribuţiile pe care le are, răspunde de aplicarea legilor şi regulamentelor în ariile protejate pe care le are în administrare. Totodată, constată şi aplică sancţiuni contravenţionale conform competenţelor stabilite de reglementările legale în vigoare.
Aşa e, dar nu ne pasă
Directorul acestui Centru, Emilia Florea spune totuşi că alte instituţii au atribuţii de constrângere.
„Garda a fost în control şi ne-a trimis un raport, dar noi i-am trimis harta cu coordonatele şi nu este vorba de aria protejată. Aria protejată este stabilită prin coordonate, prin GPS. Sunt zone pe lângă Jiu unde intră şi porţiuni de teren, sunt porţiuni care vizează doar râul Jiu. Ce este în jur sunt terenuri private sau proprietate publică. Acolo intrevin UAT-urile prin serviciile de salubritate.Dacă noi descoperim deşeuri abandonate anunţăm Garda de Mediu şi UAT-urile. Aceste depozitări afectează pe termen lung speciile şi habitatul. Cetăţenii aruncă nu ca să distrugă speciile, aşa sunt ei educaţi. Eu nu pot să-l sancţionez şi să-i spun că a distrus o specie intenţionat. Manegementul deşeurilor este o problemă arzătoare. Noi facem acţiuni pe manegementul speciilor şi ariilor protejate. Noi nu suntm o autoritate, să luăm măsuri. Cei care iau măsuri sunt primăriile, Garda, Agenţia de Mediu”, spune Emilia Florea
Aceasta a mai precizat că:
„Noi am descoperit în Coridorul Jiului peste 10 spaţii unde sunt deşeuri abandonate . Le-am introdus într-un proiect şi vrem să ecologizăm aceste zone. Noi pentru balastierele din perimetrul respectiv dăm un aviz, dar actul de reglemetare este cel dat de Agenţia de Mediu. Am înţeles că şi Depozitul de gunoi a făcut excavări în zonă. Ei trebuie să spună Autorităţii de Mediu de unde iau pământul necesar acoperirii celulelor. Autoritatea aprobă sau nu aprobă. Din punctul nostru de vedere acest Depozit este foarte aproape de aria protejată şi era necesar să ni se ceară şi nouă un aviz. Poate dezvolta un impact negativ asupra biodiversităţii din zonă. Ei trebuie să facă un studiu de sănătate în ceea ce priveşte aşezările din zonă.Noi am cerut Gărzii să facem controale împreună, dar Garda de Mediu spune că face controalele impuse de la centru. Noi monitorizăm speciile şi habitate. Aceste depozite le facem cunoscute primăriilor. De exemplu primăria Craiova a spus că vor face salubrizare. Cei de la balastieră au făcut acţiuni de ecologizare. Poate acolo trebuie montate camere, pază permanentă. Dacă eu constat deşeurile, nu am împotriva cui să iau măsuri. Avem aceste probleme unde localităţile sunt foarte aproape de cursul Jiului. Activitatea noastră este îndreptată spre biologia speciilor. Alte autorităţi au activităţi de control”, a declarat Emilia Florea.
În concluzie, în timp ce autorităţile îşi pasează responsabilităţile de la una la alta, gunoiul acaparează încet şi sigur zone tot mai mari din Coridorul Jiului. Un habitat natural protejat devine un depozit de gunoi.
