Doi craioveni s-au trezit că datorează Primăriei Craiova, prin Ditrectia de Impozite și Taxe (DIT) o sumă mult mai mare drept impozit pe clădiri, pentru niște barăci metalice, deținute pe un câmp.
Stancalie Nicolae Doru și Mariana Stancalie au achiziționat un teren de 2.988 mp, pe Strada Drumul Apelor, nr. 5. Pe acel teren erau mai multe barăci metalice, în suprafață totală de 1.651 mp. Pentru respectivele barăci metalice, familia s-a trezit că datora către Primăria Craiova un impozit mai mare decât dacă ar fi avut vila în centrul municipiului.
Concret, DIT Craiova a aplicat o cotă de impozitare de 2% asupra unei valori impozabile mai mari a imobilului, încadrând toate acele barăci la “clădiri nerezidențiale”. Dacă ar fi încadrat barăcile la clădiri anexă, atunci cota de impozitare era de 10 ori mai mică decât a calculat DIT. Adică, se aplică 0,02% din valoarea impozabilă. Astfel, craiovenii ar fi datorat un impozit mult mai mic decât le calculase primăria.
Dat fiind faptul că pentru niște barăci metalice datorau impozit către Primărie cât pentru o casă impozantă în mijlocul Craiovei, cei doi craioveni s-au adresat instanțelor de judecată.
Cum au motivat proprietarii faptul că ar fi datorat impozit mai mic
În întâmpinarea transmisă instanțelor, cei doi craioveni au demonstrat că primăria le-a calculat greșit impozitul pe clădiri. Ei au menționat că doar trei barăci metalice deținute pe acel câmp erau folosite în scop economic și erau conecate la utilități. Practic, doar acele trei barăci trebuiau să fie considerate “clădiri nerezidentiale”, pentru că doar în acele spații se desfășura o activitate economică.
Restul de nouă barăci metalice nu aveau instalații/utilități și erau folosite ca magazii. Conform art. 457 din Codul fiscal, acele clădiri nu erau folosite în scop economic. Deci nu puteau fi considerate “clădiri nerezidentiale”. Erau “clădiri anexă” și li se aplica o cotă de impozitare de 0,2% la valoarea impozabilă stabilită prin Codul fiscal.
Cadastrul provizoriu depus de proprietari la DIT detalia aspectele enumerate mai sus, referitoare la faptul că nu toate barăcile aveau instalații. Proprietarii au susținut că respectivele clădiri erau dublu impozitate, că în mod eronat s-a luat în calcul valoarea impozabilă de 600 de lei pe metrul pătrat pentru acele barăci, deși în realitate barăcile nu aveau destinația dată de primărie. Proprietarii trecuseră în declarația pe propria răspundere înregistrată la DIT faptul că nu în toate barăcile se desfășura activitate economică. Și dovediseră acest lucru cu documente pe care DIT nu le-a luat în considerare.
Ce prevăd Normele metodologice
La punctul 16 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal se prevede expres cum se calculează impozitul pe clădiri: “Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri se stabilesc în funcție de destinația finală a clădirii, care poate fi rezidențială, nerezidentiala sau mixtă, pe baza declarației pe propria răspundere a contribuabilului și se calculează în conformitate cu prevederile art. 457-460 din Codul fiscal”. Proprietarii au contestat în instanța aplicarea coeficientului de 2% aferent clădirilor nerezidentiale pentru toate barăcile deținute.
Art 457 din Codul fiscal prevede că valoarea impozabilă de 600 de lei/mp se ia în calcul în cazul unor clădiri “cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă
sau din orice alte materiale rezultate în urmă unui tratament termic și/sau chimic ”, care nu au instalații de apă, canalizare, electricitate și încălzire. Același articol precizează că pentru clădirile-anexă valoarea impozabilă este de la 75 la 175 de lei/mp, în funcție de materialul din care sunt confecționate.
Prin aplicarea unui coeficient de 2% (aferent unor clădiri nerezidențiale) la o valoare impozabilă de 600 de lei/mp, craiovenilor le rezultă o valoare a impozitului datorat primăriei foarte mare.
Cu alte cuvite, primăria greșise și valoarea impozabilă la care se raportase, precum și coeficientul aplicat în acest caz.
Tribunalul Dolj le-a dat câștig de cauza proprietarilor
Tribunalul a dispus anularea deciziilor de impunere prin care li se solicitau craiovenilor impozite mai mari decât datorau în realitate.
În dosarul 4937/63/2019, pe data de 29.05.2020, Tribunalul Dolj a dat hotărârea civilă nr 363/2020. Soluția instanței a fost următoarea: “Admite cererea formulată de reclamanţii Stancalie Nicolae Doru și Stancalie Mariana, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Craiova, prin primar, primarul municipiului Craiova, şi Direcția Impozite și Taxe. Dispune anularea actelor administrative respectiv a dispoziţiilor nr 5410/25.06.2019, 5411/25.06.2019, a deciziilor de impunere nr. 487090/11.02.2019 şi 487097/11.02.2019. Obligă pârâţii la plata către reclamanţi a sumei de 3.070 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”.
Primăria a făcut recurs, dar a pierdut la Curtea de Apel
Curtea de Apel a respins recursul Primăriei Craiova. “S-a mai apreciat că organul fiscal a avut o poziţie oscilantă, în situaţia în care încadrarea clădirilor-barăci (aceleaşi) a efectuat-o în mod diferit, fie ca şi clădiri rezindenţiale (2014-2015), fie ca nerezidenţiale (2016-2019), în situaţia în care beneficiau de datele ce ţin de caracteristicile acestor clădiri.
În fapt, s-a reţinut că reclamanţii au susţinut cum că numai 3 barăci au instalaţii şi au scop economic şi au furnizat elemente cu privire la înregistrarea fiscală a tuturor clădirilor (declaraţia fiscală) organului fiscal îi revenea obligaţia de a stabili tipul fiecărei clădiri, din perspectiva dispoziţiilor art. 453 cod fiscal, în speţă a definiţiilor date de legiuitor cu privire la noţiunea de clădire în sensul fiscal (al impozitării), prin raportare la susţinerea reclamanţilor cum că nu toate barăcile au instalaţii şi un scop economic, ci au natura unor clădiri anexă”, se arată în decizia Curții de Apel Craiova, pronunțată pe 13.10.2020.
“Curtea apreciază că în mod corect instanţa de fond a reţinut că, din actele contestate nu rezultă în mod concret că ar fi fost avute în vedere particularităţile fiecărei barăci, respectiv aspectele de fapt invocate de reclamanţi cu privire la destinaţia şi tipul fiecărei clădiri”, se arată în încheierea Curții de Apel Craiova.
Primăria le stabilise sume în plus de 84.445 de lei
În fond, primăria, prin DIT le stabilise celor doi craioveni impozite suplimentare (creanțe fiscale) de plată pentru perioada 2014-2019 în sumă de 84.445 lei, reprezentând impozite pe clădiri și teren.
În sumele respective, pe lângă impozitul pe barăci supraevaluat, DIT mai calculase și un impozit suplimentar pe teren, ca urmare a faptului că în evidențele DIT, terenul respectiv fusese trecut ani buni în categoria D, dar de fapt era în categoria C, astfel că impozitul ar fi fost mai mare.
Cu alte cuvinte, acum, Primăria Craiova trebuie să le anuleze celor doi proprietari deciziile de impunere prin care le stabilea impozite suplimentare de plata și dispozițiilor prin care nu luau în considerare contestațiile proprietarilor față de respectivele decizii.
