Unii operatori turistici din Delta Dunării susţin că trebuie să încalce legea pentru a se conforma contractelor încheiate cu operatorul regional de colectare a deşeurilor şi sunt deschişi să plătească mai mult pentru ca acesta să preia toate reziduurile din rezervaţie, în timp ce societatea care colectează reziduurile susţine că înregistrează pierderi de până la 500.000 de euro, potrivit agerpres.
Directoarea unei pensiuni din satul Crişan, Ileana Vasilief, a declarat, în timpul unui eveniment organizat de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), că anul acesta a fost amendată de autorităţi din cauză că a transportat deşeuri de pe un mal pe altul al Dunării, în locul amenajat pentru depozitarea lor.
„Eu fiind pe malul stâng al Dunării, conform contractului, trebuie să duc gunoiul pe malul drept, dar nu am voie să fac asta şi din acest motiv am fost amendată. Şi atunci, eu ce fac cu gunoiul? Îl pun în saci, dar este o glumă să spui că duci hârtia igienică în saci. Este foarte greu să fii prietenos cu mediul în condiţiile astea”, a afirmat Vasilief.
Ea a mai spus că nici măcar cu plată suplimentară nu există societăţi dispuse să vină în Deltă să preia deşeurile.
„Înţeleg că la tarifele percepute nimeni nu scoate profit. Suntem dispuşi să plătim mai mult. Nu vrem un serviciu social, dar cineva să vină să ia gunoiul şi nu o dată la două săptămâni, că ne umplem de şobolani, dacă îl ţinem”, a menţionat operatorul turistic.
Situaţii similare se înregistrează şi în alte zone din Delta Dunării unde operatorii turistici sunt obligaţi să transporte singuri deşeurile, deşi au contracte încheiate cu operatorul regional de colectare.
„Am contract, am factură plătită şi nu ia nimeni gunoiul. Tot eu îl duc”, a afirmat directorul unei societăţi de turism din satul Uzlina, Dan Ghinescu.
În replică, directorul operatorului regional de colectare a deşeurilor din judeţ, Ionuţ Tudorache, a declarat pentru AGERPRES că societatea pe care o conduce a înregistrat în primele nouă luni de activitate pierderi de aproape 500.000 de euro, din cauza cantităţii mari de deşeuri neplătite de autorităţi.
„Pierderea vine din cantitate de deşeuri colectată versus cantitatea plătită. Toată lumea încasează de pe urma activităţii de turism, dar nimeni nu plăteşte pentru deşeurile generate de aceasta. Noi ne-am făcut treaba cum ştim mai bine, fără să fim plătiţi pentru ea”, a afirmat Tudorache.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) în managementul deşeurilor, Ilie Petre, a menţionat că soluţia pentru aceste situaţii este implementarea sistemului „Plăteşte cât arunci”, care va fi pus în practică în perioada următoare.
La sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul conferinţei regionale „Analiza activităţilor în managementul deşeurilor 2020, previziuni şi proiecte 2021” organizată de Federaţia ADI, preşedintele acestei structuri, Gabriel Moiceanu, a declarat că Tulcea este un model de bună practică în domeniu.
AMDTDD a organizat la sfârşitul săptămânii trecute, într-un resort din satul Crişan, Delta Dunării, un seminar pe tema activităţii turistice în an pandemic, iar în timpul acestuia operatorii economici şi-au prezentat problemele cu care se confruntă.
