Austria intenționează să cheltuiască până la două miliarde de euro pentru a ajuta firmele care au fost forţate să se închidă după restricţiile impuse luna aceasta pentru stoparea pandemiei de coronavirus, a anunțat astăzi ministrul de finanțe, Gernot Bluemel, transmite Reuters, citată de tvr.
„Costurile sunt estimate între 1,5 şi două miliarde de euro”, iar firmele ar putea primi până la 80% din vânzările lor din anul anterior, a explicat oficialul austriac, la o conferinţă de presă.
Carantină parțială pentru două săptămâni
De marţi, Austria a intrat în carantină parţială, timp de cel puţin patru săptămâni, în încercarea de a evita supraîncărcarea sistemului de sănătate în timpul unui al doilea val de infecţii cu coronavirus.
Spre deosebire de primul „lockdown” naţional impus la începutul acestui an, magazinele şi majoritatea şcolilor urmează să rămână deschise.
La nivel naţional, restaurantele, barurile şi aproape toate instituţiile culturale şi de agrement urmează să se închidă. Oamenii nu ar trebui să-şi părăsească locuinţele între 20.00 şi 6.00, cu excepţia cazului în care au motive întemeiate.
Ajutoare economice de 50 de miliarde de euro pentru 20202 și 2021
În total, ajutoare economice care au legătură cu coronavirusul în valoare de 50 de miliarde euro sunt planificate pentru anul acesta şi anul următor, dintre care 24,8 miliarde euro au fost plătite deja sau au fost aprobate pentru a fi acordate, a anunţat luna trecută Bluemel.
Autorităţile austriece se aşteaptă la un declin al PIB-ului de 6,8% în acest an, urmat de o creştere de 4,4% anul următor.
Deficitul ar urma să ajungă la 9,5% din PIB în 2020 şi va fi cel mai mare înregistrat de Austria de la debutul publicării datelor statistice în 1954. De asemenea, datoria Austriei raportată la PIB va urca până la 84% în acest an, de la 70,5% anul trecut, urmând să ajungă la 85% din PIB în 2022, a previzionat recent Ministerul de Finanţe.
Uniunea Europeană a suspendat în luna martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut.
