Excursiile de o zi în Delta Dunării reprezintă cel mai toxic produs turistic pentru rezervaţie, din cauza pagubelor pe care le produc habitatelor naturale din rezervaţie vitezele excesive ale bărcilor, dar şi a impresiilor eronate pe care le lasă aceste produse cumpărătorilor, susţine Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), citată de agerpres.
Preşedintele asociaţiei, Cătălin Ţibuleac, a declarat presei că turismul în Deltă nu presupune un fenomen de masă şi că turismul lent trebuie să constituite pilonul principal al dezvoltării comunităţilor din rezervaţie.
„Ecoturismul trebuie să fie pilonul principal în ceea ce înseamnă dezvoltarea Deltei. Altfel, nu vom avea o rezervaţie pe care să o lăsăm moştenire. 2020 ne obligă să ne redefinim modul în care se face turism. Media înnoptărilor s-a dublat de la 1,5 la 3 nopţi, ceea ce arată că turiştii aleg vacanţele mai lungi în Deltă. În acelaşi timp, au apărut şi produse turistice toxice şi mă refer la acele oferte de vizitare a rezervaţiei într-o singură zi”, a afirmat Ţibuleac.
El şi-a exprimat speranţa ca excursiile de patru ore în rezervaţie să se transforme în nopţi de cazare pentru turişti în Deltă, astfel încât vizitatorii, cât şi pensiunile să aibă de câştigat.
„Delta nu poate fi vizitată în patru ore, iar mulţi turişti nu ştiu acest lucru. Ei văd ofertele, le cumpără, mănâncă un borş de peşte şi aleargă pe canale patru ore. Vă daţi seama cât de toxică este o astfel de excursie! Asta nu înseamnă că nu putem dezvolta o cooperare cu hotelierii constănţeni pentru un pachet integrat în Dobrogea, în care să includem şi cazare în Deltă. Ce-ar fi dacă turiştii care vin pe litoral să ajungă şi în Deltă pentru ultimele două nopţi? Asta înseamnă turism responsabil”, a afirmat preşedintele AMDTDD.
Turismul în Deltă se face în condiții care lasă de dorit
Unii operatori turistici prezenţi la un eveniment organizat de asociaţie la finele săptămânii trecute în Delta pe tema turismului în pandemie au semnalat faptul că oaspeţii sunt plimbaţi cu bărci în care miroase a peşte şi că în Deltă există foarte puţini ghizi atestaţi.
„Prin asociaţie, anul acesta şase persoane au primit brevete de ghid. Problema este că e tot mai greu să-i conving pe oameni că au nevoie de brevete de ghid, cât timp nimeni nu controlează acest aspect. Deşi legea spune că nu poţi organiza un grup dacă nu ai un ghid angajat, nimeni nu te întreabă nimic. E plină ţara, dar mai ales Delta, de grupuri organizate de oameni care nu au nici măcar o pregătire şi fac totul lăutăreşte. De asta şi slaba calitate a turismului din jurul nostru. Nicio autoritate nu discută cu noi, nimeni nu ne oferă o informaţie şi nimeni nu ne sprijină într-un fel. Un minister activ, cu oameni care să se implice, ar fi o soluţie”, a declarat, pentru agerpres, preşedintele unei asociaţii de ghizi care este şi director al unei agenţii de turism, Iliuţă Goean.
La rândul lui, preşedintele Clubului bărci motoare Delta Dunării, Marian Filimon, şi-a exprimat convingerea că turismul lent este principala cale de dezvoltare a comunităţilor locale.
„Circa 10% din membrii noştri închiriază bărci sau fac turism pe repede înainte, dar Delta Dunării nu se poate vizita în patru ore. Sunt convins că toată lumea va înţelege cât de important este să promovezi turismul lent”, a afirmat Filimon.
