În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari din România, atrage atenţia un raport al Comisiei Europene făcut public joi.
„Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor şi studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari”, relevă Monitorul anual al Educaţiei şi Formării, la capitolul despre România.
„În pofida mai multor iniţiative, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor şi studenţilor şi este necesară asigurarea unei mai bune dotări a şcolilor cu echipamente digitale”, subliniază Comisia Europeană.
Executivul comunitar evidenţiază că infrastructura digitală în şcoli nu este dezvoltată suficient, în special în zonele rurale.
„Comparativ cu media UE, mult mai puţine şcoli sunt extrem de bine dotate şi conectate din punct de vedere digital. Doar 14% dintre elevii români în învăţământul primar (media UE – 35%), 16% în învăţământul secundar inferior (media UE – 52%) şi 31% în învăţământul secundar superior (media UE – 72%) studiază în astfel de şcoli”, conform unor date din 2019 ale Comisiei Europene.
De asemenea, conform unor date din 2018 ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România, citate de CE, în 2017, una din cinci şcoli nu era conectată deloc la internet, din care doar 5% în zonele urbane şi 24% în zonele rurale.
Numărul de calculatoare din fiecare şcoală este cu 60% mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale, ceea ce ilustrează decalajul mai profund dintre zonele urbane şi rurale în domeniul educaţiei, se observă în raport.
„Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce priveşte competenţele de bază. Asigurarea educaţiei şi formării de calitate şi relevante pentru piaţa muncii reprezintă în continuare o provocare majoră”, evidenţiază Bruxellesul.
Raportul notează de asemenea că cheltuielile României pentru educaţie rămân printre cele mai scăzute din UE.
„Potrivit ultimelor date disponibile, în 2018, cheltuielile publice generale pentru educaţie crescuseră în termeni reali cu 6,4%, echivalentul a 3,2% din PIB. Acest nivel al cheltuielilor este semnificativ mai scăzut decât media UE de 4,6%, fiind unul dintre cele mai scăzute la nivelul UE. Cheltuielile pentru educaţie au rămas stabile, în general, înregistrând o creştere reală de doar 1% comparativ cu 2010”, se menţionează în document.
„Rata de părăsire timpurie a şcolii a scăzut, dar rămâne ridicată. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au părăsit timpuriu şcoala a înregistrat o scădere pentru cel de-al patrulea an consecutiv. Cu toate acestea, la nivelul de 15,3% în 2019, rata rămâne una dintre cele mai mari din UE, cu mult peste media UE (10,2%) şi ţinta României pentru anul 2020 (11,3%)”, adaugă Bruxellesul.
„Din cauza disparităţilor la scară largă în ceea ce priveşte accesul la educaţie de calitate şi factorii socio-economici, părăsirea timpurie a şcolii este ridicată îndeosebi în zonele rurale (22,4%) şi în rândul categoriilor sociale defavorizate, inclusiv în rândul romilor. În practică, încă nu există o abordare naţională integrată pentru a preveni şi a combate problema structurală a părăsirii timpurii a şcolii, deşi au fost puse în aplicare unele măsuri”, mai relevă documentul.
Raportul observă în acelaşi timp că „s-au depus unele eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a îngrijirii preşcolarilor şi pentru consolidarea formării iniţiale a cadrelor didactice”.
În privinţa învăţământului superior, Comisia Europeană precizează că, „deşi cererea de competenţe specializate este în creştere, numărul de absolvenţi de studii superioare este scăzut, iar competenţele acestora nu sunt în concordanţă cu necesităţile pieţei muncii.
„Existenţa unui număr suficient de absolvenţi de învăţământ superior este importantă pentru creşterea productivităţii, pentru inovare şi competitivitate. Cu toate acestea, potrivit EUROSTAT, în 2019, doar 25,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani aveau o diplomă universitară, un număr semnificativ mai scăzut decât media UE de 40,3% şi cel mai scăzut nivel din UE. Totuşi, rata a crescut în mod semnificativ comparativ cu 2009 (16,8%), chiar dacă se află încă sub obiectivul de ţară al României de 26,7% stabilit în contextul strategiei Europa 2020”, notează raportul.
Monitorul analizează cum evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre, iar în acest an se axează pe predarea şi învăţarea în era digitală, în contextul în care criza provocată de coronavirus a demonstrat importanţa soluţiilor digitale pentru predare şi învăţare şi a evidenţiat punctele slabe existente.
„Sunt încântată de faptul că educaţia digitală este tema principală a Monitorului Educaţiei şi Formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educaţia în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educaţia digitală şi ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de iniţiative, inclusiv noul Plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, care va consolida contribuţia educaţiei şi formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus şi va contribui la construirea unei Europe digitale şi ecologice”, a transmis comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, conform unui comunicat de presă.
În pofida investiţiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educaţiei şi formării, persistă disparităţi mari, atât între ţări, cât şi în interiorul acestora, relevă raportul general privind UE.
Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generaţie de „nativi ai erei digitale”, observă Comisia Europeană, rezultatele sondajului indică faptul că mulţi dintre ei nu-şi dezvoltă competenţele digitale la un nivel suficient.
În toate ţările care au făcut obiectul anchetei, peste 15% dintre elevi nu dispun de competenţe digitale suficiente. În plus, dovezile furnizate de Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că profesorii din învăţământul secundar inferior din ţările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru predare şi că profesorii îşi exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competenţelor TIC pentru predare.
În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaţionale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educaţie, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi creşterea participării în toate sectoarele educaţiei, începând de la vârsta preşcolară şi până la învăţământul terţiar.
Cu toate acestea, Monitorul evidenţiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competenţe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competenţă la citire, matematică şi ştiinţe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societăţii. Având în vedere impactul contextului socio-economic asupra performanţei elevilor în ceea ce priveşte competenţele de bază şi digitale, este esenţial să se abordeze dezavantajele în materie de educaţie şi formare şi să se reducă decalajul digital dintre elevi.
Recunoscând faptul că investiţiile corespunzătoare în educaţie contribuie la creşterea economică şi la incluziunea socială, statele membre ale UE au menţinut cheltuielile publice pentru educaţie la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.
