Focar de Covid-19 la Tribunalul Olt

Tribunalul Olt a anunţat, astăzi, într-un comunicat de presă, că trei judecători din cadrul instanţei, precum şi trei grefieri, ca şi un specialist IT sunt infectaţi cu noul coronavirus.

Cauzele aflate pe rolul completelor în care sunt titulari cei trei judecători vor fi amânate până la revenirea acestora.

Tribunalul Olt sesizează DSP. Șapte persoane infectate cu SARS-Cov-2

Sursa citată mai informează că va fi sesizată Direcţia de Sănătate Publică pentru efectuarea unei analize a situaţiei şi a comunicării măsurilor suplimentare ce trebuie luate. Primele trei cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 la Tribunalul Olt au fost raportate luni, când au fost confirmaţi trei judecători.

Tribunalul Olt mai spune că va fi sesizată Direcţia de Sănătate Publică.

Ședințe de judecată și audieri online – proiect propus de Predoiu, după ce s-au înregistrat sute de cazuri de COVID în instanțe și parchete

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, anunța săptămâna trecută că în instanțe au fost înregistrate 546 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care cinci au ajuns la Terapie Intensivă, iar trei persoane au decedat. „Nu se pune problema opririi actului de justiție, dar putem adapta regulile”, spunea Predoiu, într-o conferință de presă.

La sfârșitul săptămânii trecute, un judecător în vârstă de 47 de ani de la Tribunalul București a murit după ce s-a infectat cu coronavirus, iar Forumul Judecătorilor a cerut din nou restrângerea activității de judecată la soluționarea cauzelor urgente, reclamând „regretabila lipsă de reacție a autorităților”, pe fondul creșterii numărului de persoane infectate în instanțe și parchete.

În acest context, Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri un proiect de lege propus de ministrul Justiției, care prevede posibilitatea ca ședințele de judecată din cauze civile să fie transmise online pe portalul instanțelor, iar părțile din procese să fie audiate prin videoconferință.

Principalele prevederi:

Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19 activitatea de judecată la nivelul unei judecătorii sau tribunal este grav afectată, colegiul de conducere al instanței respective poate propune colegiului de conducere al curții de apel în circumscripția căreia funcționează:

a) restrângerea activității de judecată a uneia sau multor secții ale respectivei instanțe;

b) restrângerea activității de judecată a întregii instanțe.

Colegiul de conducere al curții de apel, primind propunerea motivată formulată în condițiile alin. (1), se pronunță în termen de maximum 48 de ore de la primirea acesteia.

La termenul fixat potrivit alin. (2), colegiul de conducere al curții de apel:

a) aprobă propunerea de restrângere a activității de judecată, dacă aceasta este apreciată ca fiind întemeiată, ținând seama de următoarele criterii:

numărul de judecători aflați în carantină sau în izolare ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu SARS-CoV-2 ori, după caz, a diagnosticării cu COVID-19, repartizarea pe secții a acestora, numărul de judecători care își desfășoară efectiv activitatea la instanța vizată, gradul de ocupare a schemei posturilor de judecător la nivelul instanței vizate/secțiilor acesteia, volumul de cauze pe judecător la nivelul instanței/secțiilor acesteia, posibilitatea desemnării în condițiile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unor judecători de la alte secții în completul de judecată;

Numărul personalului din categoria personalului auxiliar de specialitate și celui conex aflat în carantină sau în izolare ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu SARS-CoV-2 ori, după caz, a diagnosticării cu COVID-19;

b) respinge propunerea de restrângere a activității de judecată dacă aceasta nu este apreciată ca fiind întemeiată prin raportare la criteriile de la lit. a).

În cazul restrângerii activității de judecată și pe durata acesteia, la judecătoria, tribunalul sau, după caz, la secția/secțiile vizate de măsura restrângerii activitatea de judecată va continua în următoarele cauze:

a) în materie civilă: în cauzele de urgență deosebită stabilite de colegiul de conducere al curții de apel. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale curților de apel cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata restrângerii activității de judecată;

b) în materie penală: în procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, continuă activitatea de judecată în cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de alertă, în alte cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau instanța de judecată, precum și în cauzele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele privind contestații la executare, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.

În alte cauze decât cele prevăzute la alin. (6) judecata se amână de drept pe durata restrângerii activității de judecată. În termen de 10 zile de la încetarea restrângerii activității de judecată, judecătorul sau instanța de judecată vor lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Reguli pentru cauzele civile

• În cauzele civile, când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop.
• Citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare. Când este cazul, părțile vor fi înștiințate și telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință.
• Dacă este posibil, la solicitarea instanței învestite cu soluționarea cauzei, instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură, cu acordul acestora, echipamentele audiovideo necesare participării lor la ședințele de judecată prin mijloacele prevăzute la alin. (1) și procedează la identificarea persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un judecător desemnat de președintele instanței. Instanța care asigură echipamentele este o instanță egală în grad cu instanța învestită cu soluționarea cauzei sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanță de același grad. În acest caz, încheierile de ședință specifice procedurii comisiei rogatorii nu se întocmesc.

Reguli pentru cauzele penale

• În cauzele penale, acordul de comunicare a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte. Dacă, din motive obiective, comunicarea prin poștă electronică nu se poate realiza, se vor folosi celelalte mijloace de comunicare prevăzute de Codul de procedură penală.
• Dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților, persoanele private de libertate, altele decât cele aflate în arest la domiciliu, sunt audiate prin videoconferință la locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora.
• Audierea se poate face și prin videoconferință, la locul unde se află, cu acordul acestora. Această posibilitate le va fi adusă la cunoștință cu ocazia primei audieri sau, după caz, printr-o înștiințare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace care asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii, persoana fiind întrebată dacă își manifestă acordul în acest sens. În vederea audierii prin videoconferință, persoana se citează chiar dacă are termen în cunoștință. Citația va cuprinde și mențiunea că audierea se face prin videoconferință, modalitatea în care se va realiza aceasta, data, precum și ora sau, după caz, intervalul orar în care va avea loc audierea, precum și precizarea faptului că persoana citată este obligată să respecte solemnitatea ședinței de judecată.

Videoconferința se realizează printr-un mijloc de telecomunicație audiovizuală care permite verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. Înregistrarea audierii este obligatorie.

• Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19 un parchet este împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării acestora.
• Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19 o instanță de judecată este împiedicată să își continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor pentru care se solicită acest lucru, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate.