Aerul din Craiova a devenit irespirabil, odată cu răcirea vremii și pornirea motoarelor la Sucursala Electrocentrale II Craiova, societatea care dă căldură orașului. Nici până acum, în Craiova aerul nu a fost mai puțin poluat. Craiova a făcut parte dintr-un studiu în care a analizat eficiența împotriva poluării în 10 orașe din România şi s-a clasat în ultimele trei locuri.
În ciuda faptului că stațiile din oraș înregistrează creșteri ale poluării aerului, măsurile sunt zero. Administrația locală, Agenția de Mediu, Garda de Mediu se găsesc într-o stare de “pactizare” cu poluatorul, din moment ce nu se iau măsuri, iar de rezultate nu mai vorbim, acuză craiovenii.
Poluarea orașului, subiect de discuție pe site-urile de socializare
Craiovenii se plâng de câțiva ani buni de mirosul care persistă seară de seară în mai toate cartierele orașului. Locuitorii din cartierele Brazda lui Novac, Rovine, Craiovița Nouă, Piața Gării și Nicolae Titulescu sunt cei mai afectați. Cetățenii urbei au ajuns să se scandalizeze pe site-urile de socializare, fiindcă orice sesizare făcută către autorități a rămas fără răspuns.
Cert este că zi de zi în aer persistă mirosul de cărbune, de metal, un miros greu, de ars, de fum. Aerul devine urât mirositor și sufocant.
“În zona Rovine, de o săptămână, miroase extrem de urât. Aveți idee de la ce ar putea să fie mirosul sau unde putem suna? Efectiv nu mai suport acest miros“, spune o craioveancă pe un site de socializare.
Altcineva menționează:
„Și mie mi se pare că miroase. Tot cartierul Rovine, pe Rocadă miroase”, spune o altă craioveancă.
Dialogul continuă:
„În Rovine este pur și simplu oribil mirosul. În dimineața asta miroase în toată casa, deși am avut geamurile închise toată noaptea”, afirmă o altă craioveancă.
„În dimineața asta, parcă miroase mai rău ca oricând. A început sezonul termoficării, al focului în sobe”, este părerea unui alt craiovean.
„Credeam că doar mie mi se pare. Și în Craiovița este aceiași situație”, confirmă o altă persoană.
„Și la Gară miroase, cred că de la CET, din Bariera Vâlcii”, concluzionează o altă persoană.
Astfel de discuții și probleme au tot fost ridicate de craioveni în ultimii ani. Rezultatul ? Nici unul.
Noi nu poluăm, spune CEO
Arătat cu degetul, Complexul Energetic Oltenia-SE II Craiova neagă că ar fi una dintre sursele de poluare din Craiova.
„Toate instalațiile aferente Termocentralei Craiova II funcționeaza corespunzator. Instalația de desulfurare a gazelor de ardere este în funcțiune la parametri normali. Au fost controale de la Garda de Mediu și au putut constata la fața locului că funcționarea Termocentralei Craiova II nu generează problemele invocate”,
a declarat pentru GdS, Elena Zamfir, purtător de cuvânt CEO.
Reprezentanţii SE Craiova II au tot explicat de-a lungul timpului că din februarie 2016 societatea a pus în funcţiune instalaţia de desulfurare umedă a gazelor de ardere. Instalaţie comună celor două blocuri energetice existente pe amplasament, bazată pe utilizarea calcarului ca și reactant.Scopul instalaţiei de desulfurare este reducerea emisiilor de oxizi de sulf în vederea respectării Directivei UE privind cerințele de mediu pentru instalațiile mari de ardere. Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă de spălare a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru reducerea emisiilor de CO2 rezultate din arderea cărbunelui.Gazele de ardere preluate, după ce ies din instalaţia de desprăfuire, intră în absorber, unde oxizii de sulf sunt reţinuţi prin contactul direct cu o suspensie de calcar în apă. Gazele de ardere curate trec prin niște separatoare de picături și sunt evacuate în atmosferă printr-un coș de fum nou. Produsul de reacţie rezultat este extras din absorber și este evacuat în amestec cu zgură şi cenuşă (slam dens). Explicațiile sunt ca la carte, dar calitatea aerului din Craiova se tot degradează.
La Agenția de Mediu este ședință
În schimb, Agenția de Mediu Dolj, care monitorizează poluarea din Craiova nu are nici o reacție. Când am încercat să-i contactăm pe reprezentanții acesteia, răspunsul a venit sec:
”Sunt în ședință, reveniți cu un telefon sau vă sunăm noi”
.Agenţia de Mediu Dolj are în Craiova cinci staţii de monitorizare. Acestea monitorizează valoarea poluanților atmosferici:dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx (NO / NO2), ozon O3, monoxid de carbon CO, benzen C6H6, particule în suspensie PM10 si PM2.5, plumb (Pb) și alte metale toxice cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni) și mercur (Hg), hidrocarburi aromatice policiclice HAP. Numai că de la monitorizare până la măsuri este cale lungă.
Garda de Mediu a primit sesizări, dar nu a făcut recent verificări
Mirosul simțit de craioveni în cele mai multe din cartierele orașului a ajuns și la nasul Gărzii de Mediu. Ce-i drept doar prin sesizări.
„Am avut și noi sesizări pe această temă. Recent nu am mai făcut control. Noi nu am găsit nereguli nici când am făcut controale în anii trecuți, cu mici excepții. Ei au acolo acel sistem de monitorizare a instalațiilor. Este un sistem automat de monitorizare. Poate și din cauza condițiilor climaterice, nu mai circulă curenții de aer ca în perioada de vară și acești poluatori nu se mai dispersează în atmosferă. Au venit și de la Garda Națională în control și nu au depistat niște valori mari. Ei(SE II Craiova) sunt obligați de lege să aibă instalație automată de monitorizare care este verificată periodic. Depășirea valorilor ne este nouă indicată de către Agenția de Mediu, ulterior noi facem verificări să vedem dacă se confirmă și la ce nivel au ajuns aceste depășiri. Ei înregistrează aceste valori prin stațiile de monitorizare. În centrul Craiovei a fost pus un panou care indica anumiți factori de poluare. Știu că nu mai funcționa după ce s-a lucrat în Centrul Istoric. Poluarea aerului în Craiova este concertată, provine de la CET-uri, încălzirea locuințelor rezidențiale, arderile necontrolate de deșeuri de tot felul, traficul”,a precizat Gheorghe Călinoiu, reprezentantul Gărzii de Mediu Dolj.
Totuși, în primăvara acestui an, cele două instituții de mediu au descoperit cine poluează Craiova. Agenţia de Mediu a depistat, la sfârşitul lunii martie, că la două din cele cinci staţii de monitorizare s-au depăşit valorile limită zilnice pe indicatorul PM10(pulberile materiale de suspensie ). Este vorba de staţia de monitorizare poluare trafic, de pe Calea Bucureşti, şi staţia mixtă industrială şi trafic de la Billa.
„Informaţiile transmise de APM Dolj – autoritate competentă pentru monitorizarea calităţii factorilor de mediu – relevă depăşiri în zilele de 27 martie şi 28 martie pentru indicatorul pulberi materiale în suspensie pentru fracţia PM10 a valorilor limită zilnice la staţiile de monitorizare DJ1 şi DJ3, arondate acestor cartiere, cauzate de vântul puternic din direcţia est. Urmare a numeroaselor sesizări cu privire la persistenţa unui miros specific de cărbune, în special în intervalul orar de timp 21-24, în mai multe cartiere din municipiul Craiova (Bariera Vâlcii, Lăpuş Argeş, Rovine, Calea Bucureşti, Craioviţa, 1 Mai), reprezentanţii Comisariatul Judeţean Dolj al GNM au desfăşurat, începând cu 1.04.2020, demersuri scrise şi verificare în teren pentru analizarea stării calităţii aerului. La acţiunea de identificare a sursei din data de 1.04.2020, ora 23.00, în zona SE Craiova II-Bariera Vâlcii, nu s-a sesizat miros specific, însă emisiile erau evacuate în egală măsură pe ambele coşuri, nu cum era normal pe un singur coş. Faţă de această situaţie în data de 21.04.2020, operatorului economic SE Craiova II i-a fost aplicată sancţiune contravenţională în valoare de 50.000 de lei”,
se arăta la acea dată într-un comunicat al Gărzii de Mediu Dolj.
Craiova codașă în ceea ce privește reducerea poluării
Observatorul Român de Sănătate, un ONG, a realizat un studiu în care a analizat eficiența împotriva poluării în 10 orașe din România. Craiova a făcut parte din studiu şi s-a clasat în ultimele trei locuri. Clasamentul oraşelor s-a făcut pe baza unei grile de evaluare care a cuprins 20 de indicatori organizați în 5 domenii:
Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor).
Niciuna dintre primăriile celor 10 orașe nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim acordat pentru măsurile anti-poluare.
