Comercianții de haine și încălțăminte secon-hand din Târgul Municipal din Craiova continuă să-și vândă nestingheriți marfa pe domeniul public.
De câteva săptămâni, romii și-au expus marfa pe domeniul public și o vând amatorilor de chilipiruri. S-a ajuns în această situație după ce prin HG. nr.935/5 noiembrie 2020 s-a decis suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise, a târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și volante precum și a talciocurilor. Inițial comercianții s-au arătat revoltați și au cerut socoteală autorităților locale. În lipsa unei reacții, comercianții au părăsit incinta Târgului, dar și-au scos marfa afară. Mai precis s-au așezat pe trotuarele din vecinătate, de pe strada Dimitrie Gerota, strada Constantin Severneanu și bulevardul Râului.
Grădinile blocurilor, trotuarele și parcările sunt și la acest moment un adevărat talcioc sub cerul liber. Hainele, încălțămintea și alte obiecte vechi sunt așezate pe folie, pe marginea trotuarelor, direct în bălțile formate de la zăpadă. Ștenderele cu haine ocupă trotuarele până în marginea carosabilului. La rândul lui gărdulețul viu din fața blocurilor joacă rol de suporți pentru haine. Tabloul este unul șocant, văzând lucruri vechi așezate direct pe caldarâm sau până la ușile blocurilor și printre mașinile din parcări.
Când s-ar putea întoarce comercianții în Târgul Municpal ?
Inițial comercianții s-au arătat revoltați și au mers cu jalba în proțap la Prefectura Dolj. Nu au găsit nici o rezolvare și au revenit pentru a doua oară.
“Nu este bine ce se întâmplă în Târgul Municipal. A fost hotărârea Guvernului, iar oamenii au fost afectați. Primăria și Piețele nu au nici un amestec. Era bine dacă li se permitea să vândă măcar pe terenul viran din Târg. Așa oamenii au fost aruncați în stradă, sunt ai nimănui. La început oamenii care vând în târg au mers la prefect. Nu au găsit înțelegere. Abia a doua oară li s-a spus că ar fi posibil ca pe data de 13 decembrie să fie lăsați să vândă în Târg. Vom vedea”, spune Romeo Tiberiade, liderul romilor.
Autoritățile legate de mâini
În fața acestei situații, autoritățile ridică din umeri și își pasează responsabilitatea de la una la alta. Nici o instituție din Craiova nu are competența legală să stopeze acest comerț care se desfășoară într-un mod necivilizat și ilegal. Întrebați cu câteva zile în urmă despre această situație, reprezentanții primăriei Craiova spuneau că nu au pârghii să ia măsuri.
„Pe domeniul public sunt multe instituţii ale statului abilitate să acţioneze. Nimănui nu îi place ce se întâmplă acolo! Dar Primăria nu are nicio pârghie la dispoziție. Doamna Primar a sesizat conducerea IPJ Dolj în legătură cu acest aspect, să ia măsuri, având în vedere faptul că Poliția Locală nu mai este în subordinea Primăriei Craiova“, spune Primăria Craiova.
De cealaltă parte, reprezentanții IPJ Dolj dădeau următoarea explicație:
„Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, se abrogă. În Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, se menţionau următoarele:
Următoarele fapte reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;
b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi;
De asemenea, la articolul 2 lit. a – c din Legea nr. 12/1990 se spunea:
Contravenţiile prevăzute la art. 1 săvârşite de către persoane fizice se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârşite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Direcţiei generale antifraudă fiscală, de organele controlului financiar şi de personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.
Contravenţiile prevăzute la art. 1 lit. b)-d), g), h) şi k) se constată şi se sancţionează şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
În cadrul OG nr. 21 din 21 august 1992 privind protecția consumatorilor, aflată în prezent în vigoare, sunt realizate următoarele menţiuni:
Comercializarea produselor și prestarea serviciilor se fac în locuri și în spații autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare.
Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 50 și 51 se fac de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor”.
Același punct de vedere îl mențin și la acest moment reprezentanții IPJ Dolj, plasând problema în curtea ANPC.
Reprezentanţii ANPC sunt însă de o cu totul altă părere:
„Se cunoaşte această situaţie. Astfel de abordări au fost în mai multe localităţi din ţară. Concret, ANPC nu are competenţă să acţioneze într-o astfel de situaţie. Legislaţia în domeniu nu ne permite. Noi ca şi entitate nu avem cum să intrevenim în cazul persoanelor fizice. La nivelul ţării au mai fost situaţii asemănătoare celei din Craiova şi dau exemplu Timişoarei. Acolo, pentru corectarea activităţi comercianţilor a intervenit Poliţia Locală”, spun reprezentanţii ANPC.
Are Poliția Locală competență ?
În Legea nr. 155 din 12 iulie 2010 privind funcționarea Poliției Locale se precizează:
„În domeniul activităţii comerciale, poliţia locală are următoarele atribuţii:
a) acţionează pentru respectarea normelor legale privind desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale, respectiv a condiţiilor şi a locurilor stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;
b) verifică legalitatea activităţilor de comercializare a produselor desfăşurate de operatori economici, persoane fizice şi juridice autorizate şi producători particulari în pieţele agroalimentare, târguri şi oboare, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii pieţelor agroalimentare;
h) verifică respectarea regulilor şi normelor de comerţ şi prestări de servicii stabilite prin acte normative în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale;”,se arată în art.10.
De exemplu, în baza aceleiaşi legi, Poliţia Locală din Timişoara a intervenit într-o situaţie asemănătoare.
„Pentru a veni în sprijinul cetățenilor din cartierul Dâmbovița, care au sesizat în ultima perioadă situația comercianților de pe platoul din zonă, care își expun marfa pe trotuar, iar unii dintre aceștia lasă în urmă, la finalul zilei, deșeuri pe spațiile verzi, în tomberoane sau în coșurile stradale de gunoi, polițiștii locali s-au deplasat la fața locului pentru a verifica situația semnalată. Aici au constatat că problema este de fapt una socială, comercianții fiind atât din categoria bătrânilor care vând legume, fructe din grădină și lucruri confecționate manual, în casă, dar și din categoria celor care vând obiecte vechi, Piața Flavia fiind în această perioadă închisă. În ceea ce privește ultima categorie aceștia au fost sfătuiți să evite să mai vândă astfel de obiecte pentru a nu se expune pericolului, până la redeschiderea pieței. Pentru micii comercianți care vindeau legume, zarzavaturi, fructe și alte bunuri din gospodărie, polițiștii locali au gândit o relocare cât mai rapidă posibil a acestora, facilitându-le desfășurarea actelor de comerț în Piața Doina, unde pot beneficia de condiții mult mai bune, de mese gratuite, ținând cont de situația lor socio-economică, de dezinfectanți, grup sanitar, pubele pentru resturi.”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Locale Timişoara.
