Solstiţiul de iarnă 2020, ce marchează începutul iernii astronomice, are loc astăzi, pe 21 decembrie. Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție”, o întâlnire destul de rară a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Google marchează acest dublu eveniment astronomic printr-un „doodle” special”: „Sărbătorim iarna 2020 și Marea Conjuncție!” este explicația graficii speciale a motorului de căutare.
Dacă iarna calendaristică sosește la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de momentul solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.
21 decembrie este cea mai scurtă zi a anului 2020, iar de acum, timp de trei luni, până la echinocțiul de primăvară, durata de lumină începe să crească treptat până ce va deveni egală cu noaptea.
Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară.
Solstiţiul de iarnă va avea loc anul acesta luni, la ora 12 și 2 minute, notează Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”.
La București, durata zilei va fi de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii va avea valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Fenomenul de conjuncție
Tot la 21 decembrie, planetele Jupiter şi Saturn se vor apropia aparent una de alta seara, fiind vizibile ca un astru dublu. Fenomenul de conjuncție poate fi observat cu ochiul liber, foarte aproape de orizontul de apus.
La Bucureşti, Soarele va apune la ora 16.49, iar după ora 17.00 planetele se pot vedea cu ochiul liber. Se pot vedea până în ora 19.00, când apun.
Recomandarea experţilor pentru observarea fenomenului este ca cerul să fie privit dintr-un loc de unde se poate vedea apusul Soarelui, pentru că orice clădire sau obstacol aflat înspre apus va ascunde planetele.
O conjuncţie nu la fel de strânsă se va produce pe 31 octombrie 2040, planetele fiind vizibile înainte de răsăritul Soarelui.
Următoarea dată când cele două planete se vor afla atât de aproape una de alta va fi pe 15 martie 2080, când se vor vedea înainte de răsăritul Soarelui, în constelaţia Capricorn.
Credințe populare legate de solstițiu
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
În general, solstițiul este perceput ca o luptă între bine și rău.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.
Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Se spune că de solstițiu nu este bine să fii singur, ci trebuie să petreci în compania cuiva cea mai lungă noapte a anului. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor nevoiași.
