Potrivit unui raport al World Wide Fund for Nature (WWF), peste 43 de milioane de hectare de pădure, de mărimea unei ţări precum Irakul, s-au pierdut pe cele 24 de fronturi majore ale defrişărilor din întreaga lume între 2004 şi 2017. Raportul a fost publicat miercuri, informează AFP.
Agricultura comercială, pentru care pădurile sunt tăiate pentru a face loc culturilor şi creşterii animalelor, este principala cauză a acestor defrişări, în special în America de Sud, potrivit ONG-ului. Sectorul minier, dar şi infrastructura, în particular cea rutieră, alături de industria forestieră şi agricultura de subzistenţă, în special în Africa, sunt, de asemenea, factori importanţi pentru defrişări, constată WWF.
Dintre aceste 24 de „puncte fierbinţi” ale defrişărilor globale, 9 se află în America Latină
Dintre aceste 24 de „puncte fierbinţi” ale defrişărilor globale, 9 se află în America Latină, 8 în Africa şi 7 în Asia-Pacific, ele concentrând peste jumătate (52%) din defrişările de păduri tropicale la nivel mondial, potrivit aceluiaşi ONG.
Cele mai afectate zone sunt Amazonia braziliană, regiunea Cerrado din Brazilia, Amazonia boliviană
Cele mai afectate zone sunt Amazonia braziliană, regiunea Cerrado din Brazilia, Amazonia boliviană, Paraguay-ul, Argentina, Madagascar şi insulele Sumatra şi Borneo din Indonezia şi Malaezia.
Regiunea braziliană Cerrado este, spre exemplu, în principal afectată de dezvoltarea agriculturii, cu o pierdere de 3 milioane de hectare de pădure între 2004 şi 2017 şi o dispariţie de peste 30% din suprafaţa sa forestieră totală din 2000.
Aproape jumătate (45%) dintre pădurile rămase în aceste 24 de zone au suferit degradări sau fragmentări
În plus, aproape jumătate (45%) dintre pădurile rămase în aceste 24 de zone au suferit degradări sau fragmentări, ceea ce le-a făcut mai vulnerabile, în special la incendii.
Această fragilizare pune în pericol ecosistemele vulnerabile pe care aceste păduri le adăpostesc şi, prin urmare, habitatele multor specii, favorizează contactul dintre speciile sălbatice şi oameni şi, în consecinţă, trecerea către oameni a bolilor de origine animală (zoonoze), aşa cum a ilustrat-o pandemia de COVID-19.
Raportul solicită statelor şi sectorului economic să lupte împotriva defrişărilor
Raportul solicită statelor şi sectorului economic să lupte împotriva defrişărilor, în special prin garantarea drepturilor populaţiilor indigene. El solicită, de asemenea, publicului să evite produsele care promovează acest fenomen, în special prin modificarea dietei, spre mai puţine proteine de origine animală.
În septembrie anul trecut, un raport al FAO, agenţia ONU care supraveghează acest sector, a avertizat că pădurea a pierdut „aproape 100 de milioane de hectare” pe planetă în două decenii, ajungând la 31,2% (4, 1 miliarde de hectare) din suprafaţa terestră în 2020, comparativ cu 31,5% în 2010 şi 31,9% în 2000.
