Examinatorii de la Serviciul de Permise și Înmatriculări Suceava cercetați de DNA în dosarul fraudării examenelor pentru obţinerea permiselor de conducerese se vor întoarce la serviciu. Prefectura Suceava, instituție care are în subordine Serviciul Permise, susține că activitatea acestei instituții s-ar bloca, iar revenirea la serviciu a celor patru angajați este nu doar necesară, ci chiar stringentă, scrie Monitorul de Suceava.
- ”Cu ocazia înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, celor în cauză nu le-au fost stabilite interdicții privind activitatea profesională. S-a solicitat DNA-ST Suceava să comunice dacă reluarea atribuțiilor de examinatori de către lucrătorii în cauză ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal. DNA-ST Suceava a răspuns că, în măsura în care lucrătorilor nu le-au fost impuse interdicții exprese referitoare la exercitarea atribuțiilor de serviciu odată cu măsura preventivă a controlului judiciar, competența de a stabili tipul de activitate ce poate fi desfășurată de fiecare dintre aceștia revine șefului SPCRPCÎV Suceava.
- Prin urmare, s-a decis suplimentarea locurilor alocate probei practice a examenului pentru dobândirea permisului de conducere cat. B, C, E, D începând cu data de 15.03.2021 și planificarea în serviciu, ca examinatori, a 4 lucrători din cadrul SPCRPCÎV Suceava cu mențiunea că 3 dintre aceștia vor examina numai candidații pentru obținerea permisului de conducere cat. C, E, D, iar unul va desfășura activități de examinare practică pentru cat. B numai în cazuri de extremă necesitate”, a transmis Prefectura Suceava printr-un comunicat de presă.
Prefect: ”Nu vreau să mă trezesc în fața instituției cu sute de persoane nemulțumite că nu își pot susține proba practică”
Contactat de către Monitorul de Suceava, prefectul Iulian Cimpoeșu a spus că cei patru polițiști cercetați de DNA Suceava vor fi „monitorizați atent, prin vizualizarea zilnică, prin sondaj, a înregistrărilor surprinse de camerele video din dotare”.
”Știu că revenirea pe funcții a celor 4 examinatori poate crea nemulțumiri și suspiciuni, dar legal au tot dreptul. Dar nici nu vreau să mă trezesc în fața instituției Prefecturii cu sute de persoane nemulțumite că nu își pot susține proba practică, acolo unde programările se fac deja la 4 luni și jumătate”, a susținut Iulian Cimpoeșu.
El a mai spus că în locul celor 4 examinatori cercetați penal ar exista varianta aducerii altor persoane, numai că există o serie de impedimente.
Cum funcționa „fabrica” de permise de la Suceava
În 15 februarie, DNA a anunțat că a trimis în instanță primul dosar de corupție din cele trei deschise la Serviciul Permise Auto Suceava.
Fostul șef al serviciului, comisarul de poliţie Radu Ionuţ Obreja, a fost trimis în judecată de procurori, fiind acuzat că a condus o grupare infracţională din care mai făceau parte poliţişti, funcţionari, instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român și care fraudau examenele pentru obținerea de permise de conducere.
În dosarul trimis în judecată, procurorii DNA spun că, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională condusă de Radu Obreja, în care, alături de poliţişti şi funcţionari, ar fi fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR).
Gruparea, structurată pe mai multe paliere, ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani în legătură cu fraudarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.
Promovarea candidaţilor s-ar fi asigurat contra unor sume de bani percepute atât la examinarea teoretică, cât şi la traseu.
În acest context, Mihail Martin, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava, ar fi asigurat protecţie juridică activităţii infracţionale de corupţie derulată la nivelul Serviciului de Permise Suceava, structură al cărei exponent era Radu Obreja.
Conform DNA, protecţia juridică asigurată de ofiţerul DGA pe parcursul anului 2020 ar fi constat în divulgarea, fără drept, a unor informaţii la care avusese acces în virtutea atribuţiilor, informaţii menite să-l favorizeze pe Radu Obreja, şeful Compartimentului Permise Suceava şi pe complicii săi.
Concret, Mihail Martin l-ar fi informat pe Radu Obreja despre autorizarea a cinci investigatori sub acoperire într-un dosar penal în care acesta din urmă era vizat de procurorii anticorupţie şi i-ar fi oferit date despre pregătirea unei acţiuni de constatare în flagrant a unei infracţiuni de corupţie.
De asemenea, ofiţerul DGA l-ar fi informat pe Obreja despre autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică şi despre stadiul cercetărilor într-un dosar penal în care şeful Serviciului Permise Suceava şi complicii săi erau vizaţi de procurorii anticorupţie.
În plus, Mihail Martin i-ar fi transmis lui Obreja informaţii legate de un apel telefonic TELVERDE primit de DGA Suceava, apel ce conţinea date concrete despre comiterea unor activităţi de corupţie, în legătură cu obţinerea permisului de conducere.
Procurorii susţin că devoalarea acelor informaţii ar fi modificat conduita persoanei denunţate (constând în restituirea sumei de bani pretinsă cu titlu de mită), ceea ce a îngreunat tragerea la răspundere.
În 18 august 2020, ofiţerul de poliţie Mihail Martin ar fi cerut, prin intermediul celui de-al treilea inculpat, persoană fizică, de la Radu Obreja, un autoturism de teren, iar în 8 noiembrie 2020 ar fi şi primit autoturismul. În schimb, el a furnizat informaţii nedestinate publicităţii, cunoscute în virtutea atribuţiilor de serviciu. Astfel, el l-ar fi pus la adăpost pe şeful Permise Suceava şi pe complicii săi de o eventuală răspundere penală pentru activitatea de corupţie desfăşurată în legătură cu obţinerea permiselor de conducere, spun procurorii DNA.
În acelaşi context, în 9 octombrie 2020, Mihail Martin ar fi accesat ilegal baza informatizată de date administrată de Direcţia Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (care conţinea date clasificate ca secrete de stat, iar accesul era destinat unui grup restrâns de utilizatori), pentru a efectua verificări cu privire la raporturile de muncă ale unui agent de poliţie din cadrul Permise Suceava. Ulterior, informaţiile respective ar fi fost transmise lui Radu Obreja, care îl bănuia pe subordonat de formularea unor denunţuri împotriva sa.
Conform procurorilor, sumele cerute pentru oținerea permisului variau între 5.000 şi 7.000 de euro.
La perchezițiile făcute la Serviciul Permise Suceava, la RAR și la locuinețele angajaților vizați, anchetatorii au descoperit peste 1 milion de euro ascunși în găleți, ligheane și chiar în pereți.
DNA anunța că au fost ridicate sume de bani şi bunuri în valoare de peste un milion de euro: 1.225.000 euro; 790.000 lei; 12.000 dolari; 1.500 lire sterline; 37 ceasuri de lux; 21 brăţări; 18 lanţuri şi 4 pandantive de aur; 8 autoturisme de lux.
În 4 martie, DNA a anunțat că șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Suceava, colonel Florin Constantin Timu, a fost reținut de procurori, fiind acuzat că ar fi luat mită peste 90.000 de euro și un autoturism pentru a proteja „fabrica” de permise false din județ.
