Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Mare. Conform tradiției creștine, este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc.
Din această cauză, în Vinerea Mare se ține post negru. În bisericile ortodoxe este singură zi aliturgică (în care nu se oficiază Sfânta Liturghie). Vineri seară, credincioșii ortodocși participă la Denia Prohodului și cântă împreună slujba înmormântării lui Hristos. În timpul Deniei au loc procesiunile cu Sfântul Epitaf, care simbolizează purtarea trupului lui Iisus de la cruce la mormânt. Sfântul Epitaf este scos din altar și așezat pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.
Epitaful, adică o icoană ce-l înfățișează pe Iisus coborât de pe cruce, va fi împodobit cu florile aduse la biserică de credincioșii veniți să se închine.
Cu lumânări în mână, preoții și credincioșii participă, la sfârșitul Deniei, la procesiunea în jurul bisericilor, cu epitaful, simbolizând cortegiul funerar care l-a purtat pe Iisus Hristos, de la cruce la mormânt, potrivit HotNews.
Obiceiuri în Vinerea Mare
– În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar dacă nu, nu va fi roditor
– Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în acestă zi vor fi sănătoși tot anul
– Femeile nu umplu borș în acestă zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu cos, că să nu orbească; nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfânta Vineri
– Este o zi de împăcare cu duşmanii, de iertare a persoanelor cu care suntem certați.
– Nu se mănâncă urzici și nici preparate cu oțet, alimente-simbol care amintesc de umilințele îndurate de Iisus
– Nu se ară, nu se seamănă și nu se sădesc pomi pentru că nu vor rodi
– Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică
