Guvernul și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că în anii următori, până în 2025, va implementa o reformă prin care vor fi reduse „stimulentele fiscale excesive”. Unul din sectoarele vizate este cel al construcțiilor. Astfel, guvernul se angajează să reducă gradual beneficiile fiscale pentru angajații acestui sector. Patronatele se plâng că, odată cu introducerea acestei reforme, angajații își vor căuta de muncă în străinătate.
Din 2018, salariaţii din construcţii beneficiază de mai multe scutiri de impozite. Peste 303.000 de angajați nu au mai plătit de 3 ani impozitul pe venit sau contribuția la sănătate, și nici nu au mai contribuit la Pilonul II de pensii, conform Digi24.
Facilitățile vor fi eliminate treptat până în 2025
Potrivit unei propuneri incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, aceste facilități vor fi eliminate treptat până în 2025. Vestea a fost primită cu îngrijorare de reprezentanții industriei.
Adriana Iftimie, reprezentant al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a spus: „E o decizie delicată și trebuie discutat cine câștigă din acordarea lor. Câștigă statul care poate să și realizeze aceste lucrări publice, câștigă firma pentru că poate să rămână să lucreze în condiții civilizate. Cel mai câștigat e angajatul. El este cel care beneficiază de aceste facilități.
„Dacă ne pleacă 50.000 de muncitori, vom avea o pierdere de 5 miliarde din PIB“
Dacă se vor ridica, aș veni cu niște cifre și aș porni cu răspunsul la întrebarea de ce pleacă oamenii din țară. În primul rând pentru că vor un salariu mai bun, noi am determinat pe piața românească productivitatea medie pe muncitor în jur de 70.000 de euro pe an.
Când vor afla că le scade salariul se vor gândi din nou la migrare sau la revenirea în piața neagră sau piața gri.
Primii care vor pleca vor fi muncitorii profesioniști cu productivitate mare, spre exemplu de 100.000 de euro pe an. Dacă ne pleacă 50.000 de muncitori, vom avea o pierdere de 5 miliarde din PIB care se vor realiza în străinătate”.
„Când au fost introduse aceste facilități în Codul Fiscal existau următoarele prezumții, forță de muncă deficitară. S-a considerat că un salariu net de 500 euro e unul de la care se poate stabiliza forța de muncă. Și atunci au crescut salariul brut la 3000 lei și s-au redus taxele pentru ca salariul net să fie de 500 euro”, a precizat Adrian Bența, economist.
„Nu e normal ca anual să ne gândim dacă rămân sau nu facilitățile“
Valentin Petrescu, patron al unei firme de construcții: „De ce un lucru care se dovedește bun trebuie stricat? Cifra de afaceri în 2019 a crescut cu 20%, în 2020 cu 25% adică creștere și la bugetul statului. Avem angajați care au venit din Germania și Italia și nu vor să mai plece, e o stabilitate a forței de muncă și nu mai pleacă oamenii afară.
Orice companie își dorește să aibă predictibilitate, nu e normal ca anual să ne gândim dacă rămân sau nu facilitățile. S-a semnat un acord cu un guvern al României pe 10 ani.”
Datele Registrului Comerțului arată un deficit de angajaţi de pe şantierele din România
Datele Registrului Comerțului arată însă un deficit de angajaţi de pe şantierele din România. Potrivit estimărilor, ar fi nevoie de încă aproximativ 350.000 de muncitori pentru proiectele deja anunţate la nivel naţional, adică o dublare a efectivului actual de muncitori.
