Sfânta Treime (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh) este prăznuită a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor. De Sfânta Treime, Biserica ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.
Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însusi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu”.
Din punct de vedere al credinței ortodoxe, la Cincizecime, prin pogorârea Duhului Sfânt a apărut un Organism cu totul nou, un Așezământ divino-uman, Biserica.
Coborârea peste Apostoli a Duhului, darurile și harismele primite de ei, predica și botezul primilor oameni constituie întemeierea Bisericii creștine, atât ca o comunitate a credincioșilor, cât și ca instituție.
După ce Sfinții Apostoli au primit Duhul Sfânt, trăgând sorți, s-au dus în toate părțile pământului să vestească Evanghelia mântuirii și credința în Iisus Hristos, începând de la Ierusalim.
Astfel, prin Sfinții Apostoli, Duhul Sfânt a fost transmis în lume tuturor celor ce cred în Hristos, prin Sfintele Taine ce se săvârșesc în Biserică de către preoți și episcopi.
Pogorârea Duhului Sfânt este descrisă în cartea „Faptele Apostolilor”. Se spune că “Duhul Sfânt Se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt şi Se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenţi, în chip de limbi de foc”.
Formarea primei comunități creștine
După Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit puterea de a grăi în limbi necunoscute de ei până atunci. Au descoperit învăţătura Mântuitorului şi altor neamuri, în diferite limbi.
S-au făcut înţeleşi de toţi iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pentru că nu au putut să-şi explice de ce apostolii puteau predica în graiuri diferite, pelerinii i-au acuzat că ar fi „plini de must”, adica beţi.
Atunci Sfântul Petru le-a descoperit că se împlinise profeţia lui Ioil: „Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul” (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1).
În aceeaşi zi a Pogorârii Duhului Sfânt, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină.
Obiceiuri şi superstiţii de Rusalii
Credincioşii duc la biserică, în ziua de Rusalii, frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfantului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.
Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.
Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor
Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele.
De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.
De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.
La porţile cimitirelor se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt.
Apoi, sătenii îşi oferă unii altora bucatele sfinţite sau le împart săracilor.
Dansul Călușarilor
Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.
Tot de Rusalii se întâlneşte obiceiul Dansul Căluşarilor, mai ales în Oltenia, un joc ce aduce sănătate şi noroc. În a doua zi de Rusalii, cete de feciori dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice.
Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani.
În Ardeal, se regăseşte “Împănatul boului”. Pe uliţele satului, se desfăşoară o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserică, unde este sfinţit de preot.
Animalul este la un moment dat eliberat şi o fată tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că tânăra se va căsători în anul ce urmează.
De Rusalii, se ţine “Udatul nevestelor”. Potrivit tradiţiei, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase şi frumoase tot anul.
Ce este bine să nu faci
De la Rusalii, pentru nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac. Un obicei moştenit de la evrei este împodobirea caselor cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei.
Nu se lucrează în ziua de Rusalii, altfel poţi fi pedepsit de puterea Ielelor, nu e bine să mergi la câmp sau în vie, în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, pentru că rişti să te întâlneşti cu spirite rele
Nu e bine să te cerţi cu alţii, pentru că poţi fi pedepsit de zânele rele.
Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci
Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:
- Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
- Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
- Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
- 9 săptămâni de la Rusalii, nu se vor culege ierburi de leac
- Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sănătate
- Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
- Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
- Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.
