Un val de căldură a cuprins Moscova în această săptămână, egalând un record vechi de 120 de ani, a anunţat marţi serviciul rus de meteorologie, potrivit căruia fenomenul este un efect al schimbărilor climatice, scrie AFP.
Luni, temperatura din capitala rusă a atins valoarea de 34,7 grade Celsius, potrivit agenţiei Rosgidromet, egalând precedentul record pentru luna iunie, care fusese stabilit în 1901.
Joi şi vineri, mercurul din termometre ar putea să urce în anumite zone din Moscova până la valori de peste 35 de grade Celsius.
„Creşterea temperaturilor pe care noi am înregistrat-o la Moscova în aceste zile reprezintă un fenomen fără precedent în ultimii 120 de ani. Aceasta se explică prin schimbările climatice la nivel mondial şi determină recorduri de căldură în capitală”, a declarat Marina Makarova, meteorolog la Rosgidromet.
Recordul absolut de temperatură în capitala rusă, de peste 38 de grade Celsius, datează din iulie 2010, când o marte parte din vestul ţării s-a confruntat cu caniculă şi incendii uriaşe.
Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Federaţia Rusă şi care se află la 600 de kilometri mai la nord, se confruntă la rândul său cu un val de caniculă în această lună, raportând temperaturi care nu au mai fost înregistrate din 1998, cu vârfuri care depăşesc pragul de 34 de grade Celsius.
Potrivit multor oameni de ştiinţă, Rusia – în special Siberia şi Arctica – se numără printre cele mai expuse zone din lume în faţa schimbărilor climatice.
Rusia a înregistrat în ultimii ani mai multe recorduri de căldură, precum şi incendii uriaşe şi neobişnuite.
În iunie 2020, Rusia a raportat dincolo de cercul arctic o temperatură de 38 de grade Celsius la Verhoiansk, cea mai mare valoare înregistrată vreodată de la începutul măsurătorilor meteorologice ruseşti în acea regiune.
Dezgheţarea permafrostului ameninţă, de asemenea, infrastructurile locale şi riscă să ducă la eliberarea în atmosferă a unor imense volume de gaze cu efect de seră.
Însă încălzirea climei implică şi anumite avantaje economice pentru Rusia, prin exploatarea resurselor naturale din Arctica şi dezvoltarea unei rute maritime în urma reculului banchizei arctice, devenite priorităţi pentru administraţia centrală din această ţară.
