Prezenţa la vot la alegerile parlamentare anticipate organizate duminică în Republica Moldova a fost de 48,41% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale, a anunţat, luni, într-un briefing de presă, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil.
Potrivit acestuia, ultimele secţii de votare, cele din Statele Unite ale Americii şi Canada, s-au închis luni dimineaţă, iar în urma centralizării datelor din toate cele 2.150 de secţii de votare la urne s-au prezentat în total 1.477.574 alegători, în condiţiile în care în listele permanente erau înscrişi 3.282.837 cetăţeni cu drept de vot.
Cea mai mare prezenţă la urne, 33,16%, s-a înregistrat în rândul alegătorilor cu vârsta cuprinsă între 56 şi 70 ani, urmaţi fiind de cei cu vârste între 41 şi 55 de ani (24,70%) şi de cei cu vârste între 26 şi 40 de ani (23,70%). Cei mai puţini interesaţi au fost tinerii de până în 25 de ani, care s-au prezentat la urne în procent de 7,36%.
Rezultatele cvasidefinitive prezentate de CEC, după numărarea voturilor din 99,91% dintre secţiile de votare, arată că principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate.
Astfel, în urma numărării voturilor din 2.148 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,72% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votată de doar 27,23% din electorat.
Datele CEC arată că Partidul Politic „Şor” (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,75% dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, cu 4,1% din voturile alegătorilor.
Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr, cu 2,33% din voturi, şi Partidul Democrat din Moldova, cu 1,81%.
În condiţiile în care pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare.
