Proaspăt ales director general al Aeroportului Internaţional Craiova pentru următorii patru ani, Sorin Manda a explicat într-un interviu acordat GdS ce se va întâmpla cu zborurile în perioada următoare şi ce planuri de dezvoltare se pregătesc pentru aeroport. Una dintre noutăţi: pentru prima dată de la Craiova vor zbura chartere şi toamna, şi iarna aceasta.
GdS: Sunteţi de ceva vreme la conducerea Aeroportului Craiova. Cum aţi găsit aeroportul şi ce credeţi că s-a schimbat în ultimele 6 luni de când sunteţi director?
S.M.: Sunt director general intermiar de la începutul acestui an, mai bine zis de pe 5 ianuarie, pentru 4 luni. De la sfârşitul lunii mai sunt pe un mandat de 4 ani. Aeroportul l-am găsit într-o perioadă care nu este neapărat propice pentru aviaţie, deoarece, din cauza pandemiei, lucrurile erau foarte jos faţă de 2019, care este cel mai bun an al aviaţiei şi al aeroportului. Dacă în 2019 şi 2020, în ianuarie – februarie erau peste 35.000 – 40.000 de pasageri pe lună, în ianuarie, februarie şi martie 2021 nu am sărit de 4000, deci o scădere de 90 la sută. Am gasit aici foarte multi specialişti care fac treabă atât pe platformă, cât şi pe partea de birouri. Este o echipă destul de închegată, cu care trebuie să reconstruim şi aeroportul. Am găsit aeroportul, în acelaşi timp, în plin proces de dezvoltare, de mărire a capacităţii de operare pe terminalul de plecări – sosiri, acolo unde este un proiect finanţat din bugetul Consiliului Judeţean Dolj, care nu merge aşa cum ne dorim şi noi, şi Consiliul Judeţean, deoarece constructorul nu face lucrurile la termenul pe care si l-a asumat sau la termenele la care credem noi că se poate lucra în România. Poate graficul de lucrări este puţin gândit altfel. Asta cred că o vede toată lumea. În acelaşi timp cu construcţia de la terminalul nostru de plecări, care este cel mai avansat, s-au apucat şi alţii să facă blocuri în Craiova. Şi vedem că unii sunt la etajul 10, iar noi abia am ieşit din lucrări.
GdS: Dar sunt în graficul de lucrări sau aveaţi aşteptări că termină mai repede?
S.M.: Sunt, dar aveam aşteptări că termină mai repede. Dar, să revin la prima întrebare. În acelaşi timp am găsit un proiect european destul de avansat, în faza de stabilire a câştigătorului în ceea ce înseamnă securitate indoor – outdoor şi un proiect care este poate cel mai important şi pe care urmează să-l depunem în perioada apropiată pentru construirea unui nou terminal, la care se adaugă şi foarte multe investiţii pe partea de infrastructură aeroportuară. Lucrurile cred că sunt bine, aşteptăm ca industria să-şi revină şi pandemia să treacă. Se vede o creştere foarte mare a gradului de încărcare a aeronavelor către destinaţii care sunt covid-free sau au măsuri foarte relaxate la intrarea în ţară.
GdS: Câte destinaţii mai sunt în momentul de faţă?
S.M.: Ca destinaţii avem Londra şi Birmingham, Bologna, Bergamo, Roma, Koln şi Madrid plus zborurile charter pe care le fac touroperatorii, două companii care zboară în Antalya şi o companie care are Creta.
GdS: Care este gradul de încărcare a aeronavelor?
S.M.: Cred ca este de peste 60%.
GdS: Cum afectează acest lucru veniturile aeroportului?
S.M.: Le afectează clar. În afară de serviciile pe care nu le taxăm şi care intră în sarcina statului prin Consiliul Judeţean, cum ar fi ceea ce facem pentru Smurd, pentru Armată, noi ne autofinanţăm.
GdS: Cred că lumea ar fi foarte curioasă să afle din ce „trăieşte“ un aeroport
S.M.: Sunt nişte servicii care, prin legislaţia în vigoare, sunt scutite să le taxăm noi şi vorbesc de Armată, Smurd. CJ Dolj ne asigură finanţarea pentru aceste servicii pe care noi, direct, nu le finanţăm. Noi obţinem venituri din celelalte acţiuni care se întâmplă pe Aeroportul din Craiova, aterizări, decolări, zboruri şcoală, zboruri tehnice, şi numărul de pasageri pe care îl procesăm. Pentru fiecare dintre ele există o hotărâre a CJ. Tarifele sunt publicate şi sunt cunoscute de cei interesaţi. Plus celelalte lucruri pe care le facem, publicitate unde sunt spaţii publicitare, sunt chirii, sunt companii pe paltformă care deservesc aeronave şi care au contract şi cu noi.
GdS: În perioada următoare intenţionaţi să introduceţi o cursă nouă sau să reveniţi la ceea ce nu mai este acum? Charterele sunt pe o perioada limitata. Trece vara, vine toamna.
S.M.: Pentru prima dată vor fi chartere şi în toamna, şi în iarna aceasta. La Craiova era obişnuinţa Turciei vara şi lucrurile se cam opreau aici, pentru că, până la urmă, destinaţiile care erau în 2018 – 2019 atingeau oarecum şi partea aceasta de distracţie şi lumea putea să plece în mai multe destinaţii. În această toamnă vor fi destinaţii de vacanţă, unele dintre ele sunt chiar la vânzare, pe altele le-am perfectat recent cum ar fi Hurghada şi câteva alte destinaţii pe care nu le pot spune acum. E o luptă şi între touroperatori. Noi suntem deschişi pentru toată lumea. Hurghada, de exemplu, a fost un succes, unde am avut 3 zboruri pe săptămână, operat de trei companii diferite, datorat şi faptului că a fost ceva nou, dar si nevoii de a a pleca a oamenilor la niste preţuri corecte. A fost sold out.
GdS: Este un motiv de îngrijorare că Wizz a mutat una dintre cele doua aeronave de la Craiova?
S.M.: Nu este neapărat pentru noi, ci mai degrabă o regândire a businessului de către operatorul aerian care, în condiţii de pandemie, a văzut o oportunitate în altă parte. Nu s-a întâmplat numai la Craiova, ci şi la Sibiu, Timişoara, Cluj, Iaşi. Ei au deschis Italia, îşi doreau foarte mult acest lucru şi au deschis câteva baze mari pentru ei şi importante acolo. Lucrurile cred că vor reveni la normal spre sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor în sensul în care Paris, Barcelona şi Bruxeless – Charleroi, tradiţionale pentru noi şi care mergeau foarte bine, vor reveni. În acelaşi timp suntem în discuţii şi cu alţi operatori pentru noi destinaţii însă anul acesta a fost ciudat, un an al charterelor. Oamenii nu au ştiut că se poate zbura. Dacă la începutul pandemiei credeam că va dura o lună – două – trei, la un moment dat simţeam că nu se va mai sfârşi. Nu s-a mai investit foarte mult în curse de linie. Lumea se duce spre chartere.
GdS: Este clar că cei care pleacă cu aceste chartere îşi permit aceste vacanţe. Ar fi o variantă pentru aeroport să introducă chartere pentru Maldive, Seychelles, de exemplu ?
S.M.: Noi suntem deschişi. Şi în această iarnă vom avea chartere. Noi putem doar să le spunem touroperatorilor că este o nevoie în această zonă, dar mai mult de atât nu putem face. Nu putem obliga pe nimeni să zboare din Craiova, putem doar să le oferim niste facilităţi, publicitate ca să poată vinde aceste bilete.
GdS: Credeţi că ar avea public în Craiova?
SM: Sunt convins de acest lucru
GdS: Deci ar fi logic să vină, atunci?
SM: Da, şi vor veni. Nu ştiu dacă pentru Seychelles. Să le facem noi mai întâi pe ale noastre, tradiţionale.
GdS: Aveţi semnale de la Wizz că ar dori să reia cursele populare de care vorbeaţi mai devreme?
SM: Da, sunt semnale că lucurile şi piaţa îşi vor reveni.
GdS: Deci ne aşteptăm ca la sfârşitul anului, începutul anului viitor să se întoarcă la Craiova a doua aeronavă.
SM: Ne dorim foarte mult şi, din discuţiile pe care le avem, cred că va reveni. Nu pot să vă dau o dată, pentru că nu ţine de noi. Însă cred că lucrurile îşi vor reveni şi, din fericire pentru noi, vor veni şi alte companii.
GdS: Tot pe chartere?
SM: Nu.
GdS: Aceasta a fost o mare problemă pentru Craiova. Venirea Wizz a fost salutată, dar se discută foarte mult în ultimii ani de încercări repetate de aducere a unui concurent pentru Wizz. S-a vorbit de Ryanair. De ce nu vine?
SM: Ryanair a fost în Craiova şi România şi, la un moment dat, s-a dus pe nişte aeroporturi, doar Bucureti şi Cluj. Anul acesta zboară şi de pe alte aeroporturi, au fost şi stimulaţi în acest sens, adică alte CJ-uri au aplicat pe nişte fonduri europene şi le-au dat sau le-au suportat o parte din costuri. Şi noi suntem în discuţii foarte avansate cu această companie să vina la Craiova.
GdS: Cu ce atragem o companie la Craiova?
SM: Cu faptul că suntem un aeroport în plină dezvoltare şi că suntem certificaţi internaţional, că avem o zonă cu 2-3 milioane de locuitori, că oltenilor le place să călătoarească şi cu faptul că avem nişte preţuri foarte competitive şi având oarecum şi cele mai mici preţuri pentru pasageri şi pentru aeronave. Dacă e să facem o analiză Swot avem în acelaşi timp şi marea temere din partea companiilor, în special a celor străine – apropierea de Bucureşti. Când se uită pe hartă şi văd că aeroportul din Craiova este la 200 si ceva de kilometri, zona o văd alocată Bucureştiului. Dar, cu excepţia Bucureştiului, suntem singurul aeroport din Ţara Românească. Avem o zonă de captare, cele 5 judeţe, zona de Piteşti care, în foarte multe cazuri, vine spre noi, nordul Bulgariei, Valea Timocului, care sunt mai apropiate de noi decât oricare alt aeroport din această zonă.
GdS: Veniti dupa o moşternire lăsată de fostul director Mircea Dumitru.
SM: Şi, ca să folosesc un clişeu, este o grea moştenire, în sensul în care Mircea a venit la acest aeroport şi de la 225 de pasageri pe an la ajuns la 560.000.
GdS: Dumneavoastră ce aţi vrea să lăsaţi în urmă presupunând că staţi 4 ani la aeroport?
SM: Îmi doresc ca la finalul actualului mandat Aeroportul Internațional Craiova să aibă un nou look. Atât din punct de vedere al șantierelor de care vă vorbeam, noi terminale, cât și din punct de vedere al destinațiilor spre care se va zbura. De asemenea, așa cum am mai spus, îmi doresc ca mult mai multe companii aeriene să decoleze de pe Aeroportul Internațional Craiova. După cum am mai spus, important este gradul de mulțumire al pasagerilor. Pentru că odată ce aceștia sunt mulțumiți, pot spune, cu siguranță, că vor folosi serviciile Aeroportului Internațional Craiova și pe viitor.
GdS: Cum vreţi să-şi amintească lumea de dumneavoastră?
S.M.: Dacă lucrurile merg aşa cum gândim, terminalul, care este o investiţie de o sută de milioane de euro, cred că ar fi suficientă. Dacă lucrurile se întâmplă aşa cum gandim noi şi în timpul pe care ni-l dorim noi. În acelaşi timp, vorbim despre creşterea numărului de pasageri. 500.000 a fost o bornă importantă. Urmartoarea este un milion de pasageri pe care sperăm sa-l atingem. În studiile de piaţă, în 2035 vom ajunge la 2 milioane de pasageri. Nici la momentul 2019 nu era o capacitate de procesare mai mare decât numărul care s-a realizat. De aceea se şi fac aceste 2 extinderi, adică să fie 3 aeronave
GdS: În ce fază este proiectul de extindere a aeroportului? Aveţi garanţia că vom atrage banii aceştia?
SM: Nu avem o garanţie. Este prins în Masterplanul de Transport pentru zona dezvoltarii aeroportuare. Proiectul nostru este unul foarte fezabil, de care întreaga regiune are nevoie, şi cred că îl vom implementa.
GdS: Staţi 4 ani ca director?
SM: Mandatul este pe patru ani. El poate oricum să fie revocat de CA.
GdS: Eu va întrebam ce vă doriti dumneavoastră.
SM: Şi eu îmi doresc să fac lucrurile cum trebuie. Ştiţi că nu mă dau în lături de la muncă.
GdS: Aţi venit de la RAT, lumea s-a întrebat: e tânăr, se pricepe sau nu? Cum aţi răspunde celor care ar spune că nu aveţi nici o legătură cu acest domeniu?
SM: Sunt diveste stiluri. Nu cred că cel mai bun mecanic poate fi şi cel mai bun director de la Rat, cum nu cred că cel mai bun pilot poate fi cel mai bun director în zona asta. Până la urmă cred că pe acolo pe unde am fost în această perioadă am făcut lucrurile să se mişte şi au rămas nişte rezultate în urma coordonării echipei respective. Cred că la fel va fi şi aici. Nu sunt nici cel mai deştept, nici cel mai bun, nu am nici cea mai mare experienţă în speţa de faţă, dar, dacă reuşesc să pun pe toată lumea la masă şi să tragem toţi în acelaşi sens, lucrurile se pot mişca.
GdS: Simţiţi că numele de Manda este o presiune în plus?
S.M: Eu mă mândresc cu numele asta. Nu este o presiune, pentru că, în general, nu prea am avut eu presiune. Nu prea ştiu cum este presiunea. E o presiune în sensul în care lumea mă privea fix ca pe fratele lui Claudiu Manda. dar uşor-uşor, am reuşit să sparg acest mit. Eu am personalitatea mea.
GdS: Aveţi încredere în presă?
SM: Da, am încredere şi ştiţi bine acest lucru. Cred că, cel puţin în zona în care sunt acum, dacă nu există un sprijin al mediei, inclusiv social media, nu putem să fim cunoscuţi, lucrurile pe care le facem nu ajung la urechile sau ochii cetăţenilor. Chiar avem mare nevoie de sprijinul presei. Poate în alte domenii în care am activat nu era aceeaşi nevoie de a fi popularizate acţiunile noastre. Dacă lansezi o cursă nouă şi nu ştie nimeni despre ea nu va zbura nimeni. Cea mai importantă este presa. Presa făcută cum trebuie.
GdS: În politică aţi dori să intraţi să conduceţi o filială locală?
SM: Eu? Doamne fereşte! Sunt vicepreşedinte al organizaţiei municipale a Psd…
GdS: Vorbeam de o funcţie vizibilă….
SM: Cea de vicepreşedinte nu e?
GdS: Sunt mulţi vicepreşedinţi.
SM: Preşedinte e LOV, deci nu am cum..
GdS: Ce aţi schimba fundamental la clasa politică din Romania?
SM: Mi-aş dori să se adapteze nevoilor cetăţenilor. Să nu mai fie această luptă politică doar de dragul luptei. Mi-as dori, de exemplu, ca pentru acest proiect al regiunii, un nou aeroport, să se zbată toate forţele politice pentru că este pentru această regiune. Să trecem peste faptul că preşedintele CJ este de o culoare, că ministrul transporturilor este de altă culoare sau primul ministru. Toţi cei care pot să se zbată pentru proiecte mari, indiferent pe mandatul cui sunt, să se pună la masă pentru câteva proiecte mari pentru această regiune. Cer prea mult? Şi sunt şi alte proiecte, cum ar fi drumul expres, infrastructura feroviară puternică, să şi le asume toată lumea şi să le facă toată lumea, să nu existe doar piedici. Şi nu vreau să acuz vreun partid politic. E o clasă poltică învăţată să facă politică aşa.
GdS: Asta înseamna o nouă generaţie de politicieni..
SM: Politicienii s-au schimbat foarte mult.
GdS: Ca vârstă sau ca mentalitate?
SM: Datorita vârstei s-a schimbat oarecum şi mentalitatea. Sunt politicieni foarte tineri care ocupă funcţii de la toate partidele. Cred că la Craiova este cel mai tânăr consiliu local de când fac eu politică.
GdS: Credeţi că unii politicieni tineri au moştenit tarele seniorilor?
SM: Unii au moştenit, alţii nu. Dar este o infuzie de tineri şi unii sunt foarte bine pregătiţi.
