Sfârșit de eră pentru locuitorii unui sat din inima Anzilor. Au rezistat invaziei spaniole și colonizării, dar i-a învins natura, care le-a transformat lacul dătător de viață într-un deșert de sare. Zeci de ani, urmașii incașilor au sperat că apa va reveni în lac, dar specialiștii spun că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt nule, din cauza încălzirii globale, scrie Digi24.
Pare greu de crezut, dar acesta este lacul Poopo, altădată al doilea ca mărime din Bolivia, cu o suprafață de o mie de kilometri pătrați. Acum, în loc de apă, o nesfârșită câmpie de pământ îmbibat de sare, ars de un soare necruțător, la 3.700 de metri altitudine, în văile Anzilor. În loc de viață, aproape oriunde privești, este doar moarte.
Cristina este printre puținii localnici care se încumetă să mai trăiască pe insula care domina altădată lacul, ajunsă acum un deal în plin deșert. Ce diferență uriașă față de imaginea de acum 30 de ani a lacului, surprinsă de sateliții NASA. Transformarea lacului într-un deșert sărat, definitivată în 2015, are multe cauze – creșterea temperaturilor la nivel global, mult mai puternic resimțită la altitudini ridicate și pe cale de consecință topirea ghețarilor, dar și activitățile umane care au folosit excesiv resursele de apă pentru minerit și agricultură. Încrezător în legendele înaintașilor, Valerio nu și-a pierdut complet speranța în refacerea lacului, deși tot el recunoaște că este pesimist.
„Lacul Poopó se va umple o dată la 50 de ani, așa ziceau bunicii noștri. În 2026 s-ar împlini 50 de ani de când lacul n-a mai fost plin. Acum, așteptăm anul 2026. Va fi iar apă-n lac? În Aymara, limba strămoșilor noștri, se spune că Pământul-mamă a obosit”.
Între timp, pe insula din mijlocul deșertului, Benedicta și alții ca ea, nu știu dacă și cât vor mai rezista aici, fără izvorul vieții.
„Mai sunt câțiva pe insulă, multe familii s-au hotărât să plece. Nu putem supraviețui. Fără apă, nu mai este viață”.
