Într-o perioadă în care atenția publică este îndreptată către tensiunile politice și către inflația galopantă, economia reală face eforturi să se mențină pe linia de plutire. Unele firme întâmpină dificultăți în desfășurarea activității, în sensul că își încasează cu greu creanțele de la partenerii de afaceri. Dacă banii ajung mai greu la beneficiari, atunci și aceia achita cu întârziere facturile către furnizorii proprii. Fluxurile bănești circulă mai greu între firme, ceea ce crește timpul de achitare a facturilor.
BNR a publicat datele pe luna iulie, privind evoluția unui indicator de risc bancar numit Centrală Incidentelor de Plăti (CIP). Acel indicator arată cât de mari sunt sumele refuzate la plată de bănci, la introducerea instrumentelor de plata la termen. Cu alt cuvinte, cât de greu sau ușor se fac plățile între firme, utilizând instrumente de plata la termen, în special bilete la ordin, cecuri și cambii. Datele BNR relevă că din ce în ce mai multe persoane juridice nu își pot onora la termen obligațiile de plata către partenerii de afaceri. Așa apar întârzierile pe lanțul circuitului banilor în economie.
Tot din datele BNR aflăm că inclusiv sumele care nu au putut fi onorate la introducerea biletelor la ordin în bănci au fost din ce în ce mai mari.
GdS a analizat datele publicate de BNR din luna aprilie și până în iulie. Se observă că de la o luna la altă au crescut atât numărul incidentelor de plăti (în special cele cu bilete la ordin), cât și numărul firmelor care nu și-au putut onora la termen obligațiile de plată.
Incidentele de plată cu bilete la ordin, în creștere
Potrivid indicatorului BNR, sume refuzate la plată cu instrumente de debit au crescut în ultimele luni. În aprilie, sumele refuzate la plata de bănci pentru că nu există disponibil în conturile titularilor când s-au introdus biletele la ordin erau de 68 de milioane de lei. În mai au urcat la 75 de milioane de lei. În iunie au crescut la 99 de milioane de lei. În iulie s-a observat cea mai mare creștere a incidentelor de plăti cu bilete la ordin. Suma totală refuzată la plata din lipsa banilor în conturi a urcat la 116 milioane de lei. Suma din iulie este aproape dublă față de cea refuzată în luna aprilie.
Datele BNR relevă că și în cazul incidentelor majore cu bilete la ordin au crescut sumele. Astfel, sumele refuzate la plata cu incidente majore în aprilie erau de 38 de milioane de lei. În mai au urcat la 50 de milioane de lei. În iunie au fost de 66 de milioane de lei. Iar în iulie incidentele majore au totalizat 76 de milioane de lei. La acest indicator se contabilizează incidentele repetate de plăti cu sume mari.
Tot mai multe firme au incidente de plata
Statistică realizată de BNR arată că a cresdcut numărul persoanelor juridice care au intrat în incidente de plăti. Acele firme nu au avut bani în conturile de la bănci atunci când a venit scadență unor instrumente de plată dintre cele enumerate mai sus. Potrivit CIP, numărul persoanelor juridice cu instrumente de debit cu incidente majore a crescut în ultimele luni. În aprilie erau 1.253 de firme cu probleme. În mai, numărul lor a urcat la 1.347. În iunie au fost 1.620 de firme cu incidente majore de plăti. Iar în iulie au mai fost 1.523 de firme.
Singura veste bună după analiza datelor publicate de BNR este aceea că numărul persoanelor juridice aflate în interdicție bancară (adică li se interzice pe o perioada să mai emită cecuri) este în scădere față de perioada anterioară analizată. 19 firme erau în iulie în interdicție bancară pentru că au emis cecuri fără acoperire. Numărul este în scădere față de luna aprilie când erau 24 de firme în interdicție bancară. Când o firmă se află în interdicție bancară, aceasta nu mai poate să emită cecuri. Băncile și furnizorii refuză să lucreze cu acea firma care nu își onorează la termene obligațiile de plată.
