Începând de miercuri, vânătoarea de lupi este interzisă pe tot teritoriul Spaniei, o decizie care i-a încântat pe unii dintre locuitorii acestei ţări, dar i-a nemulţumit pe alţii, aşa cum se întâmplă în Sierra de la Culebra, o regiune considerată un veritabil paradis atât pentru lupul iberic, cât şi pentru crescătorii de animale în regim extensiv, informează AFP, citată de Agerpres.
Ana Vega, o crescătoare de animale din acea regiune, a stat de vorbă cu jurnaliştii de la AFP şi i-a condus cu un vehicul 4×4 spre un mic şanţ aflat în perimetrul fermei sale. „Acolo, jos. Au mâncat tot”, a arătat ea. Din carcasa unui viţel ucis de lupi în urmă cu două zile nu a mai rămas nimic.
În Sierra de la Culebra, o zonă de circa 70.000 de hectare, situată în regiunea Castilia şi Leon din nord-vestul Spaniei, lupii sunt prezenţi aproape peste tot: pe panouri publicitare, pe tricouri şi în magazinele de suvenire. Despre lup se vorbeşte la singular, ca într-un basm.
„Aici a fost mereu paradisul lupilor”, confirmă Carlos Zamora în faţa gemenelor lui, în timp ce stătea la pândă, în zori.
Acest agent forestier a dezvăluit că există aproximativ opt haite compuse din aproximativ 10 lupi în această zonă, plus câteva exemplare singure, o cifră care, după părerea lui, nu s-a schimbat în ultimii 20 de ani.
„Există trei actori în tragedia lupului: crescătorii de animale, ecologiştii şi vânătorii. Fiecare are soluţia sa”, a analizat Carlos Zamora. Lor li se adaugă turiştii, „care vin din Europa pentru a vedea lupul, aşa cum se merge în Africa pentru a vedea leul”.
Uniformizare
Până acum, regiunile aflate la nord de fluviul Duero tratau lupul ca pe o specie cinegetică, fapt ce permitea vânarea unui anumit procent din totalul exemplarelor, după modelul regiunii Cantabria, unde a fost decretată la sfârşitul lunii iulie eliminarea, în 2021, a unui număr de 34 de lupi (20% din populaţie).
Dar, pentru a unifica reglementările la nivelul întregii ţări, guvernul de stânga condus de Pedro Sanchez a interzis vânătoarea de lupi pe întregul teritoriu spaniol, aşa cum s-a întâmplat deja în Franţa şi Italia. Publicat marţi în Monitorul Oficial, decretul a intrat în vigoare miercuri.
„Atunci când este vorba despre o specie rară precum lupul iberic, responsabilitatea conservării sale trebuie să se aplice pe tot teritoriul”, a declarat Hugo Moran, secretar de stat pentru Mediu.
Însă decizia guvernului de la Madrid a provocat nemulţumiri în Cantabria, Asturia, Galiţia şi Castilia şi Leon, regiuni care concentrează imensa majoritate a populaţiei de lup iberic şi care au anunţat că vor face recurs în instanţă.
În timp ce ecologiştii salută „un progres important”, asociaţiile crescătorilor de animale, precum Uniunea agricultorilor din Castilia şi Leon (UCCL), consideră „de neînţeles faptul că regiuni lipsite de lupi impun ecologismul lor radical”.
„Concurenţă neloială”
Ana Vega îşi aminteşte de vremurile în care sătenii îşi făceau singuri dreptate atunci când o oaie era ucisă de un lup. „Dacă îl prindeau, îl omorau”, spune ea.
Telefonul ei mobil conţine numeroase imagini macabre ce prezintă unele dintre animalele sale care au fost devorate, altele pline de sânge sau cu trupuri pe jumătate sfârtecate.
„Nu spun că trebuie să îi omorâm pe toţi, dar trebuie să putem să trăim cu toţii”, a continuat ea, solicitând ajutoare din partea statului.
Creşterea animalelor în regim extensiv, bazată pe animale care pasc în aer liber, implică investiţii majore în faţa prădătorilor.
Trebuie hrăniţi şi vaccinaţi „îngerii-păzitori” ai turmelor şi cirezilor: 15 exemplare din rasa mastiff, câini de talie mare, la fel de înalţi ca nişte ponei, care mănâncă kilograme întregi de crochete în fiecare zi.
Ana a plătit din buzunarul propriu pentru tractoarele care smulg buruienile în care lupii preferă să se ascundă, pe o păşune de 20 de hectare.
Cele 450 de oi ale ciobanului Jose Castedo pasc în zone securizate prin garduri electrice.
„Sunt puţine exploataţii precum aceasta”, spune crescătorul spaniol de 62 de ani, mai degrabă supărat decât mândru, care rămâne circumspect în privinţa noii reglementări naţionale, mai ales faţă de suma despăgubirilor alocate în cazul unui atac al lupilor şi faţă de termenii de efectuare a plăţilor.
El evocă şi „concurenţa neloială” a altor regiuni, unde crescătorii „se ocupă doar două ore pe zi de oile lor, având garduri înalte de doar un metru”.
Fără să prezinte cifre, Ministerul Tranziţiei promite „resurse financiare”: „crescătorul care trăieşte în regiuni cu carnivore de talie mare are nevoie de un tratament special”, a declarat Hugo Moran.
Însă această coabitare ar putea să se dovedească „o căsnicie fericită”, sau chiar o mană cerească, aşa cum s-a întâmplat pentru Rosi Gonzalez şi soţul ei, Alberto, care au creat un veritabil argument comercial când au lansat brandul lor de carne „Păscut alături de lupi” (Pastandoconlobos), al cărui logo combină profilul unei oi cu cel al unui lup.
