E colecționar de mașini, președinte al clubului Porsche din San Marino. În fiecare lună organizează excursii de una sau mai multe zile cu asociații clubului cu mașini Porsche Carrera noi și de epocă.
Dar, întâi de toate, Fiorenzo Rivelli e un antreprenor cu afaceri în lumea întreagă. Căruia îi place la Craiova. Un om care s-a născut pentru afaceri și muncește zi de zi. Pentru el, să te bucuri de viață înseamnă să faci ce ai chef să faci zi de zi. Iar Fiorenzo s-a născut pentru afaceri. Asta face zi de zi și nu are de gând să se oprească prea curând.
Afaceri la Slatina și Craiova
A ajuns în România la mijlocul anilor 90, la Slatina, unde a început o colaborare de afaceri cu fabrica ALRO. Țara noastră a fost doar una dintre numeroasele în care a ales să investească, însă i s-a lipit de suflet ca nicio alta. Aici, a regăsit crâmpeie de viață care i-au trezit amintiri din copilărie și o familiaritate aparte în poporul român.
După afacerile din Slatina, a urmat o investiție în niște terenuri din Craiova, pusă apoi pe pauză preț de câțiva ani. Acum, pe aceste terenuri se înalță deja un prim proiect rezidențial la standarde înalte, care a creat deja premisele pentru o continuare a investiției.
Fiorenzo Rivelli s-a născut cu antreprenoriatul în sânge. Spune că nu poți să devii afacerist dacă nu te naști cu o genă anume. Afacerile sunt modul său de viață. Și nu se vede făcând altceva.
După o viață întreagă de explorare a lumii pentru a-și deschide calea către noi investiții, antreprenorul cumpănește să își povestească, într-o zi, călătoria aceasta în paginile unei cărți. Pentru că ar fi păcat ca toate cele întâlnite în peste 30 de ani de vizitat lumea să se piardă.
Până la carte, însă, Fiorenzo Rivelli a relatat pentru Gazeta de Sud cum găsește România și Craiova și cum e viața unui om care are tot ce și-ar dori cineva, dar pentru care munca este etica de zi cu zi.
Cum a ajuns la Craiova
În România, la Slatina, italianul își propusese, la câțiva ani după căderea comunismului, să facă o fabrică de tigăi teflonate antiaderente. Proiectul nu s-a concretizat din cauza unor dificultăți întâmpinate la București, așa că s-a reorientat către topirea aluminiului și producția de bilete de aluminiu.
“Am produs bilete în loc de lingouri, pentru că aveau o valoare adăugată mai mare. Am construit o fabrică la Slatina pentru producția acestor bilete. Inginerul cu care am colaborat foarte bine în acea perioadă mi-a povestit că la Craiova, un oraș apropiat de Slatina, exista un teren potrivit pentru o fabrică unde ne doream să producem aluminiu pentru uși-ferestre. Însă în ultimul moment, inginerul din Craiova care urma să fie director a schimbat condițiile și atunci am hotărât să suspendăm proiectul. În Italia există un proverb care spune ”Il buon giorno si conosce dal mattino” (Ziua bună se cunoaște de dimineață)”, povestește antreprenorul, care a receptat această schimbare de macaz ca un semn că investiția nu era oportună. Minim 200 de persoane ar fi urmat să lucreze aici.
”Am oprit totul pentru atâția ani, până când această zonă a fost transformată din zonă industrială în zonă rezidențială și am demarat, în premieră, un proiect rezidențial”.
”Dacă trebuie să fac ceva nou, o fac”
Proiectul rezidențial de la Craiova, din Cartierul Lăpuș, la fostele hale Popeci, era primul de acest fel pentru italian.
”Eu nu sunt constructor de blocuri, sunt producător de aluminiu. Tu spune-mi că vrei aluminiu și eu îți dau orice tip de aluminiu îți dorești. Dar blocurile, pentru mine, au fost o experiență nouă. Însă în viață am făcut atâtea lucruri noi. De la domeniul producției de aluminiu, în care am realizat fabrici în Italia, San Marino, Malta, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, China, Cuba am trecut la producția de panouri fotovoltaice, apoi la realizarea și construirea de centrale electrice fotovoltaice, la vânzarea de energie electrică, la societate de asistență și întreținere a centralelor electrice. Am construit o fabrică de producție de panouri fotovoltaice în China și alta în Republica San Marino. Dacă trebuie să fac ceva nou, o fac. Îmi găsesc colaboratorii și o fac”, spune acesta.
Din punctul său de vedere, când ești antreprenor, cel mai important este să fii mereu pregătit să faci lucruri noi. De exemplu, la izbucnirea pandemiei, a produs în San Marino măști omologate, într-o fabrică automatizată 100%.
“Fabricile deschise în diferitele țări ale lumii, în Italia, San Marino, Rusia, Ucraina, Bulgaria, China nu au toate legătură, sunt sectoare diverse, dar trebuie mereu să te adaptezi. Nu se știe ce vom face peste un an”.
De aceea, proiectul suspendat la Craiova nu a fost pentru Rivelli o dezamăgire. Antreprenorul chiar ține să menționeze că nu a avut niciodată remușcări sau dezamăgiri, pentru că e conștient că viața vine și cu lucruri bune și cu lucruri mai puțin bune.
A avut două apartamente în Craiova și se simte legat sentimental de Romania
A avut două apartamente în Craiova, prieteni români și s-a simțit întotdeauna mai apropiat de România comparativ cu alte țări în care a demarat investiții. Spune că este o țară frumoasă, unde poți trăi și poți munci cu mare plăcere.
“Printre frumusețile României este faptul că regăsesc aici lucruri care îmi amintesc de copilăria mea din Italia. E dificil să explic. Când merg la sate, văd un stil de viață pe care l-am trăit acum 50 de ani. Îmi trezește amintiri prețioase, mai ales că în Italia unele dintre aceste lucruri au dispărut”, mărturisește omul de afaceri.
Antreprenoriatul e “genetic”
Întrebat cum își găsește energia, chiar și după atâția ani, pentru a călători în toate țările în care deține afaceri și pentru a gestiona aceste investiții, Fiorenzo Rivelli spune:
“Nu e energie. È genetic. Ori ai asta, ori nu. E ca și cum te-ai naște cu talentul de muzician sau pentru desen. În antreprenoriat, dacă nu ai energia și forța necesare pentru a face lucruri noi, nu ai cum să reușești. Nu poți fi antreprenor fără aceste lucruri”.
Antreprenorul întreabă ce ar putea face în schimb: ”Să iau o pauză? Ca să fac ce? Să mă bucur de viață… Ce înseamnă să te bucuri de viață? Mașini, case, femei frumoase? Pentru mine, să te bucuri de viață înseamnă să faci zi de zi ce ai tu chef să faci. Dacă într-o zi nu am chef să fac ce fac acum, mă opresc. Mă duc la pescuit, mă duc să joc tenis, să schiez, joc golf. Dar totuși sunt lucruri pe care le fac rar, pentru că nu am timp”.
