Curtea Constituțională (CCR) a admis, astăzi, în majoritate de voturi, o sesizare de neconstituționalitate făcută de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unui dosar de la Curtea de Apel București în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) solicită magistraților să constate calitatea acestuia de colaborator al fostei Poliții politice comuniste.
Potrivit juriștilor consultați de G4Media.ro, admiterea sesizării la CCR va duce, cel mai probabil, la respingerea acțiunii CNSAS de la Curtea de Apel, unde se judecă procesul prin care se cere constatarea calității de colaborator al lui Isărescu. Șeful BNR ar fi avut numele conspirativ Manole.
Într-un comunicat, CCR a transmis:
”Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.”
Din cele trei motive de neconstituționalitate invocate de avocații lui Isărescu (casa de avocatură Valeriu Stoica), judecătorii CCR au admis-o pe cea referitoare la o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său: aceasta a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
Modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaților → Senat dar, susținea Isărescu, iar CCR i-a dat dreptate, ar fi trebuit ca lucrurile să stea invers.
În acțiunea înaintată instanței, CNSAS susține că Isărescu a activat ca informator al Securității în perioada 1979-1989, cu numele conspirativ Manole, perioadă în care a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială.
El a fost acuzat că a furnizat Securității informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist și comentarii negative la adresa nivelului de trai din țară. La momentul depunerii dosarului, prin vocea unui consilier al său, Isărescu a negat că ar fi fost colaborator al Securității.