Ucraina trebuie să poarte tratative direct cu Moscova pentru a pune capăt războiului cu forțele sprijinite de Rusia în regiunea Donbas, a declarat, miercuri, președintele Volodimir Zelenski, într-un mesaj adresat Parlamentului de la Kiev. Zelenski a mai spus că nu-i e frică să discute cu Vladimir Putin. Între timp, tot miercuri, Rusia a anunţat că a început exerciţiile militare regulate de iarnă în districtul său sudic, care se învecinează în mare parte cu Ucraina. Nu mai puțin de 10.000 de soldaţi s-au mutat pe terenuri de antrenament în această zonă imensă.
„Trebuie să spunem adevărul. Acela că nu putem opri războiul fără negocieri directe cu Rusia, iar, astăzi, acest lucru a fost unanim acceptat de toată lumea, inclusiv de partenerii externi”, a spus el, după ce ministrul de externe a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Kremlinului, în cadrul discuțiilor cu alianța nord-atlantică ce au loc la Riga.
Administrația Zelenski a precizat că a încercat să stabilească o întâlnire cu liderul de la Moscova, Vladimir Putin, însă solicitările sale au fost ignorate de Kremlin, transmite Reuters.
Kremlinul a transmis că președintele Putin nu se opune propunerii de a se așeza la masă cu Zelenski, dar ”discuțiile de dragul discuției sunt inutile”, iar Moscova ar dori să vadă mai întâi o agendă bine pusă la punct în vederea unei eventuale întrevederi.
„Nu mi-e frică de o discuție directă cu ei, nu ne temem de un dialog direct. Știm care sunt statele europene care sprijină Ucraina”, a mai spus Zelenski.
Lovitura de stat pusă la cale de Moscova
Săptămâna trecută, Zelenski a spus că Ucraina a dejucat un complot care ar fi vizat răsturnarea guvernului său și care ar fi urmat să fie lansat miercuri. Rusia a negat orice implicare.
Premierul ucrainean, Denis Shmigal, a afirmat însă, miercuri, într-o declarație pentru Reuters că în mod cert Moscova este în spatele acestui complot.
“Avem informații secrete care demonstrează intențiile (de a da o lovitură de stat- n.red)”, a declarat premierul Shmigal, aflat la Bruxelles, pentru discuții cu oficialii UE.
Premierul Ucrainei a adăugat că serviciile de informații au detectat activități ale unor ”puteri străine” menite să influențeze opoziția de la Kiev cu scopul de a naște revoltă populară și de a îndepărta guvernul.
“Din câte înțeleg, au existat influențe externe pentru a provoca proteste la Kiev, pentru a le face să fie tot mai puternice. Serviciul nostru secret investighează cazul”, a mai spus premierul.
Relațiile dintre cele două părți au continuat să se deterioreze după anexarea forțată a Crimeei în 2014 și după ce rușii au sprijinit forțele separatiste din regiunea estică a Ucrainei, într-un război care, potrivit Kievului, ar fi dus la uciderea a 14.000 de oameni.
La sosirea la Riga unde au loc discuțiile dintre Ucraina și reprezentanții NATO, ministrul de externe Dmitro Kuleba a lansat un apel către aliați să ia măsuri pentru a descuraja acțiunile Rusiei de la graniță.
Ca parte a acestui set de măsuri, NATO ar trebui să pregătească sancțiuni economice în cazul în care Rusia decide să aplice ”cel mai sumbru scenariu”. O altă măsură ar fi întărirea cooperării militare NATO-Ucraina și a capacităților de apărarea.
Rusia a început exercițiile militare
Între timp, Rusia a început exercițiile militare în regiunea de sud, mare parte din aceste zone fiind la granița cu Ucraina. Ministerul Apărării a precizat exerciţiile vor avea loc şi în Crimeea şi într-o regiune rusă care se învecinează cu Donbas, o porţiune din estul Ucrainei cucerită în acelaşi an de separatiştii susţinuţi de Rusia.
Oficiali americani, ai NATO şi ai Ucrainei trag de câteva săptămâni un semnal de alarmă cu privire la un posibil nou atac al Rusiei asupra Ucrainei, indicând mişcări neobişnuite de trupe ruseşti în apropierea graniţelor sale. Rusia a respins aceste sugestii ca fiind alarmiste şi a declarat că are dreptul de a-şi muta trupele pe propriul teritoriu aşa cum consideră necesar.
Exerciţiile, care implică unităţi de infanterie motorizată, vor avea loc pe mai mult de 30 de terenuri de antrenament în cel puţin şase regiuni diferite.
