Est-europenii strâng cureaua de Crăciun pe măsură ce efectele inflației se fac simțite tot mai mult: prețurile cresc cu cea mai mare viteză din ultimii zece ani, potrivit unei analize Reuters. În București, prețul unui brad de împodobit a ajuns și cu 30% mai mare, informează Digi24.
Ca milioane de alți oameni, un muncitor în construcții din București resimte și el efectul inflației care a cuprins toată Europa Centrală și de Est, consecință a problemelor legate de lanțul de aprovizionare, o piață a forței de muncă tot mai restrânsă și presiunea inflației asupra salariilor.
„O sută de lei (pentru un pom de Crăciun) este prea mult pentru mine acum. Pare tot mai greu să găsesc un brad potrivit anul ăsta”, a spus Matei Susnea, tată a doi copii. „Toate prețurile au crescut foarte repede.”
Susnea a căutat peste tot prin oraș, pe străzile înghețate, un brad de Crăciun pe care să și-l permită. Dar cum prețurile au crescut așa de mult, bărbatul se teme că familia lui va trebui să sărbătorească fără pom de Crăciun.
Creșterea prețurilor se resimte în toată Europa de Est
Pentru unii dintre cumpărătorii din Polonia, creșterea prețurilor este deja prea mare. „Se observă (creșterea prețurilor) în cumpărăturile de zi cu zi. Legumele, fructele și alte produse de bază. Cât despre cadouri, oamenii își fac un buget fix înainte de a le cumpăra”, a spus un lucuitor al Varșoviei.
În Ungaria, prim-ministrul Viktor Orban, care va avea de dat o bătălie acerbă pentru realegere anul următor, a mărit salariul minim cu aproape 20%. În același timp, banca centrală a recunoscut că efectul inflației se revarsă din prețurile la energie și combustibil în prețul bunurilor procesate.
Food for Life („mâncare pentru viață”), o organizație de caritate care oferă mâncare pentru 13.000 de nevoiași din Ungaria, a trebuit să reducă numărul de alimente donate de la 22 la 12 din cauza prețurilor tot mai mari.
O asociație din domeniul materialelor de construcție a mărit prețurile și cu 20% din cauza costurilor ridicate ale utilităților și transportului. La una dintre piețele din Budapesta, oamenii spun că plătesc cu 100.000 de forinți (310$ / 1.350 lei) mai mult pe lună numai pe mâncare – două treimi din pensia medie.
„N-am calculat cu cât au crescut mai exact prețurile”, a spus o femeie de 62 de ani din Polonia. „Tot ce știu e că nu mai pot să-mi permit la fel de multe lucruri ca altădată, cu aceeași sumă de bani.” Toate produsele s-au scumpit cu cel puțin 7% față de anul trecut, potrivit analizei Reuters.
Dacă nu se măresc salariile, angajații sunt gata să demisioneze
Băncile centrale din Europa de Est au mărit ratele dobânzilor încă din luna iunie, în speranța că vor putea evita spirala dăunătoare a creșterii prețurilor.
„Angajatorii trebuie să mărească salariile de anul următor din cauza situației din piața forței de muncă”, a explicat un manager general din Ungaria. Procentul de creștere al salariilor va trebui să fie, în medie, de două cifre, a mai spus managerul.
În Cehia, unul din cinci angajați sunt pregătiți să își schimbe locul de muncă dacă salariul lor nu crește pe măsura prețurilor, arată un sondaj de opinie realizat de STEM/MARK. În același timp, mai mult de jumătate din firmele din sectorul industrial plănuiesc să mărească salariile cu cel puțin 5% de anul următor.
Inflația nu va scădea în mod semnificativ până în 2023
Est-europenii se confruntă cu o rată a inflației de 7%, cea mai mare valoare din ultimii 13 ani în România. Polonia, Cehia și Ungaria au atins și ele valori record ale inflației.
Valorile inflației vor rămâne ridicate chiar și în 2022. Ele vor fi la același nivel cu cele înregistrate în timpul crizei financiare din 2008. Analiștii prevăd că inflația va rămâne mare până în 2023. O mare parte din vină o vor avea prețurile mari ale alimentelor.
Creșterea ratei dobânzilor a ajutat la scăderea inflației, însă bugetele care prevăd cheltuieli mari, în special în Polonia și Ungaria, vor pune din nou presiune pe economie.
În ciuda măsurilor de reducere a taxelor la benzină, gaze naturale și electricitate anunțate de guvernul polonez, inflația ar putea să crească în continuare din cauza politicii legate de subvenții.
