Președintele rus Vladimir Putin a promis marți un răspuns „militar și tehnic” dacă rivalii săi occidentali nu își pun capăt politicilor considerate amenințătoare, pe fondul tensiunilor crescânde în jurul Ucrainei, relatează AFP.
„În cazul menținerii liniei foarte clar agresive a colegilor noștri occidentali, vom lua măsuri militare și tehnice adecvate de represalii”, a declarat el în fața armatei și a Ministerului Apărării.
„Avem tot dreptul să facem asta”, a spus el.
Pentru Kremlin, Statele Unite și NATO își întăresc prezența la granițele ruse prin înarmarea Ucrainei, sprijinirea politică, efectuarea de manevre și desfășurarea de forțe în Marea Neagră.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a adăugat, acuzând Washingtonul că pregătește „provocări” în Ucraina, inclusiv trimiterea unei „componente chimice nedeterminate” pe frontul conflictului dintre forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși.
Potrivit acestuia, 120 de membri ai unor grupuri de mercenari se află în regiune pentru a antrena „forțele speciale ucrainene și grupuri radicale în acțiuni de luptă”.
Occidentul acuză, la rândul său, că Moscova are înclinaţii agresive, armata rusă având în adunați zeci de mii de militari la graniţa cu Ucraina, ţară din care Rusia a anexat deja o parte din teritoriu.
Țările nordice, o regiune învecinată cu Rusia, și-au exprimat la rândul lor într-un document comun „marea îngrijorare” față de activitatea militară rusă la porțile Ucrainei.
Posibile discuții în ianuarie
Așa cum a făcut-o în timpul unei convorbiri cu omologul său american Joe Biden, liderul rus a cerut ca Washington să dea garanții Rusiei prin semnarea unor tratate care interzic extinderea viitoare a NATO.
Putin a dat asigurări că nu vrea un ”conflict armat” și că preferă ”soluția politico-diplomatică”.
Rusia a prezentat săptămâna trecută două tratate, una pentru Statele Unite și unul pentru NATO, care rezumă cererile sale pentru detensionare a situației.
Aceste texte interzic extinderea NATO, referindu-se în special la Ucrainea, și limitarea cooperării militare în Europa de Este și fostele state URSS, fără să impună măsuri similare asupra Rusiei.
Secretarul de stat adjunct al SUA însărcinat cu regiunea Europa, Karen Donfried, a declarat marți că se așteaptă ca dialogul cu privire la Ucraina și securitatea în Europa să înceapă în ianuarie, avertizând în același timp Moscova că unele dintre cerințele sale sunt „inacceptabile”.
Ea a subliniat, de asemenea, că discuțiile vor trebui în cele din urmă să includă aliații europeni și NATO, în timp ce rușii par să-și dorească o confruntare față în față cu Statele Unite.
„Impresia mea este că veți vedea mișcare pe toate aceste canale în ianuarie”, a spus Karen Donfried.
Frustrarea ucraineană
În același timp, americanii și europenii amenință Moscova cu sancțiuni economice de neegalat în cazul unei ofensive în Ucraina. Cu toate acestea, ei nu plănuiesc să trimită trupe în ajutor.
Aceste amenințări cu sancțiuni au fost, așadar, întâmpinate la Moscova cu o ridicare din umeri, mai ales că nicio măsură de retorsiune nu a determinat Kremlinul să dea înapoi.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a supărat marți pe reticența occidentală de a stabili un calendar pentru aderarea sa la NATO și la Uniunea Europeană.
„Nu putem accepta ideea (…) de (aderarea la) UE peste 30 de ani și (în) NATO peste aproximativ 50 de ani”, a spus el.
Ucraina consideră aceste alianțe esențiale pentru supraviețuirea ei în fața ambițiilor rusești.
Ca răspuns la o revoluție pro-occidentală, Moscova a anexat deja Crimeea în 2014, fiind considerată pe scară largă, în ciuda negărilor sale, drept nașul separatiștilor pro-ruși aflați în război cu Kievul de aproape opt ani.
Kremlinul trage Occidentul la răspundere pentru încălcarea încrederii, NATO extinzându-se spre Est din anii 1990, încălcând, potrivit Moscovei, promisiunile făcute după căderea Uniunii Sovietice.
Rusia marchează în decembrie cei treizeci de ani de la sfârșitul URSS, episod descris drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea” de Vladimir Putin.
