Liderii de sindicat ai angajaţilor din şcolile şi grădiniţele din Dolj consideră că anul 2021 a fost auster, fără creşteri salariale , fără vouchere de vacanţă, iar în anumite perioade au fost în concediu de odihnă forţat, ceea ce a însemnat bani mai puţini, pentru că nu au încasat norma de hrană. În plus, se semnalează că pentru susţinerea orelor online, cadrele didactice au folosit aparatura proprie, dar şi faptul că nu s-au plătit banii pentru activităţile remediale, desfăşurate în anul şcolar anterior. Nici anul următor nu pare să aibă semne mai bune. Profesorii vor primi o creştere salarială de doar 8% în loc de 16 % cât prevede Legea 153/2017.
Cum se încheie acest an
Conducerea sindicatului „Spiru Haret” Dolj a prezentat retrospectiva anului 2021 pentru angajaţii din şcoli şi grădiniţe. Primul aspect subliniat, pentru anul care se va încheia peste câteva zile, a fost că salariile din învăţământul preuniversitar au fost îngheţate la nivelul anului 2020 şi nu s-au acordat nici tichete de vacanţă. Şi nici în 2022 nu se vor acorda creşterile salariale mult aşteptate.
„OUG nr. 226/2020 a reușit să înghețe veniturile colegilor noștri pe întreg anul 2021, în condițiile în care prevederi legate de majorările salariale din OUG nr. 114/2018 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 153/2017, Legea cadru a salarizării, dar și legea în sine au fost desființate prin două ordonanțe, OUG nr. 135/2020 și OUG nr. 226/2020. Prin neaplicarea majorărilor salariale, dar și prin explozia prețurilor la alimentele de bază și utilități, colegii noștri nu își pot duce un trai decent, au ajuns în situația de a trăi cu greu cu salariul actual, practic de pe o lună pe alta, mulți reușind doar prin împrumuturi. Cu o salarizare aflată în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare, voucherele de vacanță care asigurau o gură de oxigen la propriu, au fost tăiate și ele”, a precizat Nicuşor Cotescu, preşedintele sindicatului „Spiru Haret” Dolj.
Restanţe la plata activităţilor remediale
În acest an, cadrele didactice au făcut activităţi remediale cu elevii, pentru care nu au fost remunerate. În plus, sunt probleme cu aplicarea tranşelor de vechime şi cu recunoaşterea titlului de doctor.
„Plata privind educația remedială reprezintă o altă problemă. Deși colegii noștri au răspuns afirmativ la activitățile remediale, conștientizând importanța recuperării materiei pierdute de către copiii care nu au avut acces la tehnologie, aceștia nu au fost remunerați pentru orele efectuate încă din luna aprilie. De asemenea, avem probleme pentru încadrarea în prevederile legale privind condițiile vătămătoare de muncă conform HG nr. 569/2017 și HG nr. 34/2018, aplicarea tranșelor de vechime conform ÎCCJ nr. 64/2020 sau a indemnizației pentru titlul științific de doctor conform Legii 153/2017 art 14 (1) și a adresei Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 3276/2017”, a mai spus preşedintele „Spiru Haret” Dolj.
Venituri mai mici în perioadele de concediu forţat
Sindicaliştii subliniază că în anul 2021 au fost perioade în care profesorii au intrat forţat în concediu de odihnă. Nemulţumiţi de salarizare, angajaţii din preuniversitar au făcut o petiţie către Guvern.
„În condițiile în care, pe întreg anul școlar 2020 – 2021 și început de 2021 – 2022, salariații din învățământ au desfășurat toate activitățile prevăzute în fișa postului, dar și multe alte activități suplimentare, au susținut în continuare ore online, și-au folosit propria tehnologie, au fost introduși în concediu forțat în câteva rânduri doar pentru a nu mai beneficia de norma de hrană, au lucrat peste program și în zilele libere. Au considerat că nu este corectă abordarea decidenților față de ei și au semnat și adresat Guvernului României un număr de peste 163 000 de petiții exprimându-și nemulțumirile față de nivelul de salarizare din învățământ, precum și față de alte drepturi”, a subliniat Nicuşor Cotescu, preşedintele sindicatului „Spiru Haret”.
România se află pe ultimul loc din Europa la interesul pentru educație
Sindicaliştii mai spun că în România alocarea bugetară este foarte mică, iar din acest motiv ţara se află pe ultimul loc din Europa la interesul pentru educație.
„Cu o medie a alocării bugetare de numai 3% din PIB în ultimii 30 de ani, România se află pe ultimul loc din Europa la interesul pentru educație din această perspectivă. În foarte puține perioade am văzut și am avut speranța că suntem respectați și apreciați.
La foarte puține primării am observat un interes pentru dezvoltarea infrastructurii școlare, dar noi avem nevoie de o dreptate socială și o așezare a educației, ca pilon de sprijin al unei societăți puternice, pe primul plan așa cum toate statele dezvoltate au făcut-o. Observăm intenția permanentă a factorilor politici de a dezvolta educația, de a vorbi despre cât de importantă este aceasta, dar cam atât. Din păcate nu vedem nici acum, în programul de guvernare, cifre, sume, termene. Doar intenții”, a mai declarat preşedintele sindicatului „Spiru Haret” Dolj.
Parlamentul European a atras atenţia că se impune un anumit standard
Liderii angajaţilor din sistemul de învăţământ preuniversitar atrag atenţia că ultima rezoluţie a Parlamentului European solicită o creştere a cheltuielilor pentru educaţie.
„Pentru a pune în aplicare și ultima rezoluție a Parlamentului European din 11 noiembrie 2021, referitoare la Spațiul European al educației: o abordare comună și cuprinzătoare și România ar trebui să aloce educației cel puțin 10 % din finanțarea din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv educației digitale. De asemenea, România, ca stat membru al UE, trebuie să majoreze substanțial cheltuielile publice în domeniul educației peste media UE, adică peste 4,7 % din PIB. Iată că și Parlamentul European atrage atenția și chiar impune un anumit standard”, a subliniat preşedintele „Spiru Haret” Dolj.
Care sunt cerinţele pentru anul următor
Pentru anul următor, sindicaliştii cer respectarea Legii Educaţiei privind alocarea bugetară dar şi plata celorlalte drepturi salariale.
„Considerăm imperios necesar ca începând cu anul 2022 să se respecte art. 8 din L nr. 1/2011 și alocarea a minimum 6% din PIB pentru sistemul educaţional.
Cerem acordarea ultimelor două tranșe privind majorările salariale prevăzute încă din 2017 în Legea cadru a salarizării, plata orelor suplimentare pentru personalul auxiliar și nedidactic, adoptarea unei măsuri legislative de natură reparatorie privind acordarea tranșelor de vechime, începând cu 1 septembrie 2017, pentru întreg personalul didactic, plata integrală și la termen a tuturor hotărârilor judecătorești,
decontarea integrală a cheltuielilor cu naveta, suplimentarea numărului de posturi didactice auxiliare și nedidactice, conform prevederilor legale, pentru desfăşurarea unei activităţi în condiții optime, încadrarea în prevederile HG nr. 569/2017 și HG nr. 34/2018 privind condițiile vătămătoare de muncă, urgentarea plăților pentru educația remedială, aplicarea art 94 (z) din L nr. 1/2011, asigurând fiecărui cadru didactic si fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activităţile de e-learning, dar și acordarea voucherelor de vacanță anulate în anul 2021. Toate acestea nu reprezintă altceva decât prevederi legale în vigoare”, a precizat preşedintele „Spiru Haret” Dolj.
Liderii sindicatelor spun că de multe ori au câştigat drepturile salariale ale angajaţilor din şcoli şi grădiniţe în instanţă, dar că de multe ori rezoluţiile nu sunt unitare şi s-a ajuns la o plată neunitară a cadrelor didactice şi la eşalonarea plăţii drepturilor câştigate pe o perioadă de cinci ani.
