Impozitarea multinaţionalelor cu minimum 15% intră în linie dreaptă, iar România va trebui să îşi adapteze legislaţia pentru a include aceste noi reguli de impozitare, acoperind şi situaţii specifice, potrivit unei analize realizate de Miruna Enache, partener, liderul Diviziei de Asistenţă Fiscală în tranzacţii, EY România.
„Multinaţionalele trebuie să fie pregătite: România, prin vocea ministrului său de Finanţe, Adrian Câciu, începe pregătirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare. Cum costurile administrative şi de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, aşa cum dă asigurări Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), unde va trebui să lucreze cu adevărat Guvernul va fi la adaptarea legislaţiei, astfel încât să ia în calcul toate situaţiile specifice şi să pregătească norme clare, care să asigure o aplicare uşoară a Directivei europene”, se spune în articolul menţionat.
Măsura introducerii unui impozit minim global
Conform sursei citate, măsura introducerii unui impozit minim global a fost anunţată drept revoluţionară de toată lumea fiscală la jumătatea anului trecut şi prevede introducerea unui impozit minim de 15% pe profiturile multinaţionalelor şi taxarea lor în statele în care realizează profitul.
Autoarea menţionează că, din punct de vedere tehnic, OCDE dă asigurări că „regulile GloBE au fost concepute cu scopul de a minimiza costurile şi complexitatea, atât pentru autorităţile fiscale, cât şi pentru contribuabili, în contextul obiectivelor politicii fiscale ale pilonului doi”. Argumentele Organizaţiei includ faptul că noua măsură utilizează pragurile şi definiţiile deja cunoscute statelor în raportările pe care trebuie să le realizeze ţară cu ţară, aşa-numitele CbCR. Adică, vor fi folosite informaţiile financiare la nivel de entitate şi standardele de contabilitate existente, fără ajustări; vor fi excluse din operaţiunile dintr-o jurisdicţie unde se obţin sub 1 milion euro în profit şi 10 milioane euro în venituri.
Miruna Enache precizează că:
De asemenea, Miruna Enache precizează că intenţia este ca entitatea mamă ultimă, cea care are capacitatea de a plăti suma necesară, să plătească o diferenţă de impozit doar atunci când este cazul. De altfel, viitorul cadru de implementare va include îndrumări administrative suplimentare cu privire la obligaţiile declarative şi de plată: ţările pot dezvolta anumite reguli, pentru a ajuta la atenuarea sarcinilor de conformitate pentru companiile multinaţionale.
OCDE ia în considerare şi posibilitatea ca nu toate ţările, deşi majoritatea statelor lumii au aderat la impozitul minim global, să poată aplica reglementarea în acelaşi timp şi cu privire la acelaşi venit cu impozitare redusă.
Pentru a elimina riscul de supraimpozitare
Pentru a elimina riscul de supraimpozitare, conform regulilor OCDE, se aplică reguli prioritare care asigură dezactivarea regulilor de impozitare minimă globală, în situaţiile în care venitul cu impozitare redusă este deja supus impozitului minim în altă parte. În plus, regulile impozitului minim pe profit asigură că toate jurisdicţiile care implementează GLOBE au acelaşi punct de plecare, atât cu privire la regim, cât şi la interpretare. Cadrul incluziv va asigura, de asemenea, că normele funcţionează efectiv într-un mod coordonat pe măsură ce ţările trec în faza de implementare.
În plus, ţările care adoptă regulile OCDE nu vor fi obligate să introducă taxe interne suplimentare asupra propriilor contribuabili rezidenţi, dar pot alege să facă acest lucru. În măsura în care o ţară alege să implementeze impozitul minim intern calificat, o astfel de taxă va reduce valoarea taxei suplimentare care ar putea fi altfel aplicabilă, în conformitate cu regulile GloBE şi plătibilă într-o altă jurisdicţie.
Exemplu:
De exemplu, dacă taxa suplimentară de 100 de euro este datorată într-o anumită jurisdicţie, dar aceasta impune propriul impozit intern calificat minim tot de 100 de euro, atunci nu va exista taxă suplimentară datorată, conform regulilor impozitului minim global (GloBE).
Cu o rată de impozitare efectivă minimă de 15%, regulile GloBE sunt de aşteptat să genereze aproximativ 150 de miliarde dolari în venituri fiscale globale suplimentare pe an. Acestea includ nu doar veniturile aşteptate din aplicarea normelor în sine, ci şi venituri suplimentare din impozitul pe profit aşteptate din reducerea transferărilor de profituri ca urmare a introducerii regulilor. O rată de impozitare efectivă jurisdicţională de 15% reprezintă un pas important faţă de ratele istorice, adesea foarte scăzute, pentru veniturile din sursele străine ale multinaţionalelor.
Se aşteaptă că regulile GloBE să reducă presiunea resimţită de guverne în a oferi investitorilor stimulente fiscale, reduceri sau eliminări parţiale ale taxelor. În plus, se aşteaptă ca ţările în curs de dezvoltare să îşi poată proteja în continuare baza de impozitare prin aplicarea unui tratat care le va permite ţărilor să-şi păstreze dreptul de impozitare, pe care, altfel, l-ar fi cedat, în temeiul unui tratat fiscal, asupra anumitor plăţi efectuate către părţi afiliate din străinătate, care prezintă adesea riscuri BEPS, cum ar fi dobânzi şi redevenţe.
Uniunea Europeană a aprobat în decembrie 2021 un proiect de directivă vizând BEPS 2.0
Potrivit analizei, Uniunea Europeană a aprobat în decembrie 2021 un proiect de directivă vizând BEPS 2.0, care va introduce din 2023 şi, respectiv, din 2024, prevederi comune în Statele Membre privind aplicarea Regulii de Includere a Veniturilor şi, respectiv, a Regulilor de Plăţi Sub-impozitate. Astfel, sunt avute în vedere caracteristici proprii Pieţei Unice Europene şi definiţiile şi regulile vor trebui implementate în fiecare Stat Membru. Regulile europene vor acoperi şi grupurile domestice care au o cifră de afaceri cumulată de peste 750 de milioane de euro, iar entitatea mamă care aplică Regula de Includere a Veniturilor va plăti impozitul suplimentar, nu doar pentru filialele din jurisdicţii terţe, ci şi pentru entităţi rezidente în state membre. Statele membre pot alege să implementeze impozitul suplimentar pentru entităţile din grup situate pe teritoriul lor.
Autoarea arată că România va trebui să îşi adapteze legislaţia pentru a include aceste noi reguli de impozitare, acoperind şi situaţii specifice (cum ar fi microîntreprinderile, situaţia în care o entitate din grup aflată în România trebuie să aplice impozitul minim suplimentar, chiar dacă nu este societate holding etc.). Pregătirea unor norme clare pentru aplicarea practică a noilor reguli este extrem de importantă (aşa cum s-au dovedit extrem de utile normele de aplicare pentru toată legislaţia europeană implementată la noi).
