NATO propune Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia, relatează Wall Street Journal.
Înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul.
Una din ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecțiile bazelor americane din Polonia și România, scrie publicația americană.
Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, o acuzație pe care SUA au respins-o. Inspecțiile ar fi menite să liniștească Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive. Propunerea SUA urmărește acțiuni reciproce din partea Rusiei, pe care SUA nu le-au precizat public.
Oficialii polonezi au declarat că guvernul este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.
Reamintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut miercuri o conferință de presă în care a prezentat răspunsul către Rusia, care cere un angajament scris privind neextinderea NATO la Ucraina și Georgia și retragerea forțelor și armamentului Alianței Atlantice din țările din Europa de Est care au aderat la NATO după 1997. Jens Stoltenberg catalogase deja aceste cerințe drept ”inacceptabile”.
„Astăzi, NATO a transmis răspunsuri scrise Rusiei. Am făcut acest lucru în paralel cu Statele Unite. Sunt trei domenii în care observăm spaţiu de progrese. În primul rând, relaţiile NATO-Rusia. Rusia a întrerupt relaţiile diplomatice cu NATO, ceea ce face dialogul mai dificil. Deci, ar trebui să restabilim reprezentanţele la Moscova şi Bruxelles. De asemenea, ar trebui să utilizăm în totalitate actualele canale de comunicaţii militare, pentru a promova transparenţa şi a reduce riscurile, ar trebui să analizăm şi posibilitatea creării unei linii civile pentru situaţii de urgenţă.
În al doilea rând, securitatea europeană, inclusiv situaţia din Ucraina şi din jurul Ucrainei. Suntem pregătiţi să ascultăm preocupările Rusiei şi să ne implicăm într-o conversaţie reală despre modul în care să susţinem şi să consolidăm principiile fundamentale ale securităţii europene la care am aderat cu toţii, începând cu Tratatul Helsinki. Acest lucru include dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege propriile aranjamente de securitate.
Rusia trebuie să evite poziţionarea de forţe pentru exercitarea de presiuni, retorica agresivă şi activităţile cu impact negativ îndreptate împotriva statelor NATO şi altor naţiuni. Rusia trebuie să îşi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi R.Moldova, unde sunt dislocate fără consimţământul acestor ţări, iar toate părţile trebuie să se implice constructiv în eforturi de soluţionare a conflictelor, inclusiv în Formatul Normandia”, a spus Stoltenberg.
