Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră în România, unde modificarea legilor justiției și presiunile asupra DNA au slăbit lupta împotriva corupţiei, arată Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un raport publicat vineri.
DNA ar trebui să aibă resursele necesare, competența autorizată și independența de a face investigații, notează OCDE.
România a făcut progrese semnificative privind politicile anticorupție în ultimele două decenii, dar corupția este încă percepută drept o problemă majoră, cu mult peste media din OCDE. Conform Eurobarometrului Comisiei Europene din 2019, 88% dintre companii considerau corupția o problemă atunci când faci afaceri în România, iar 83% consideră larg răspândită corupția în domeniul achizițiilor publice.
Raportul arată că Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 a vizat consolidarea integrității publice și prevenirea corupției, dar progresul a fost inegal (Comisia Europeană) și lent în unele domenii, precum sănătatea. OCDE face o evaluare generală a strategiei și va veni cu recomandări pentru noua strategie națională anticorupție 2021-2025 pentru îmbunătățirea performanței în domeniul aplicării legii prin consolidarea penală și administrativă.
Ce mai arată raportul
Raportul mai arată că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost supusă unor presiuni politice considerabile în ultimii ani, în special prin modificările legilor justiției adoptate de fostul guvern PSD, fiind amintită aici și înființarea Secției speciale (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ). Aceste modificări au creat presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și ar fi putut schimba cursul cazurilor de corupție la nivel înalt, arată OCDE.
Secția specială ar trebui eliminată, așa cum a recomandat Comisia Europeană, se mai menționează în raport.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică notează în raportul său anual și situația legată de corupția în rândul parlamentarilor, arătând că un teren propice sunt conflictele de interese, care trebuie controlate eficient.
Conform documentului, în privința incompatibilităților au fost făcute unele progrese, deoarece un nou cod de conduită pentru membrii Parlamentului a fost adoptat în 2017. Cu toate acestea, el nu are un mecanism eficient de aplicare și un cadru de monitorizare (GRECO, 2019) deoarece nu descrie clar situațiile care constituie conflict de interese. Pentru a rezolva aceste probleme, România ar trebui să stabilească proceduri clare pentru aplicarea standardelor de integritate publică.
OCDE mai notează că lipsa de transparență și predictibilitate în procesul decizional și legislativ face acest proces mai vulnerabil la corupție. Raportul amintește că amendamentele la codurile penale și la legile justiției au fost făcute de parlament prin procedură de urgență în 2019, evitând astfel controlul public. Aceste amendamente riscau să submineze eforturile anticorupție prin reducerea pedepselor, scurtarea termenului de prescripție pentru unele infracțiuni și dezincriminarea neglijenței în serviciu.
