Derularea programelor cu fondurile europene nerambursabile puse la dispoziția României reprezintă interesul legitim al beneficiarilor, mai ales în actualul context geopolitic generat de criza energetică, riscul unei crize alimentare, amplificate de războiul din Ucraina.
Fondurile reprezintă o șansă de redresare și reziliență, dincolo de prevedererile PNRR, pentru atingerea obiectivelor dorite și asumate de către mediul economic din România. Din păcate, apar riscuri care nu sunt legate de concepția fundamentării acestor Programe Europene de sprijin financiar, programe substanțiale, din acest punct de vedere financiar.
Problemele sunt generate de interpretare și punere în aplicare în legislația națională. Desigur, poate fi vorba despre traducere în practică, dar acest lucru poate fi remediat, urgent, de către autoritățile în domeniu, de la București. Sunt multe exemple. Printre acestea se numără și cel al Programului Operațional Competitivitate (POC 4.1.1 -granturi pentru investiții). Țin să precizez faptul că nu există vină a autorităților și a experților guvernamentali din ministere pentru modul de transpunere în practică a directivelor europene. Mai clar, a modului în care Comisia Europeană înțelege cum România aplică mecanismele. De aceea este nevoie de clarificări europene pentru ca un astfel de Program „Granturi pentru investiții” să nu ajungă în situația de a fi considerat „eșuat” , cu pierderile pe care tocmai beneficiarii români le vor suporta.
Din acest punct de vedere, recenta scrisoare deschisă adresată Primului ministru și ministerelor de linie, de către Uniunea Generală a Industriașilor din România, confederație patronală reprezentativă la nivel național, în spiritul Constituției României și al Legii nr.62 a Dialogului Social, scrisoare susținută de reprezentanții organizațiilor membre cu drepturi depline UGIR. constituite legal, precum Federația Patronatelor Societăților din Construcții ( PPSC), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA-UGIR).
Pentru buna informare privind riscul eșuării programului european „granturi pentru investiții” prezentăm integral scrisoarea deschisă adresată Primului Ministru, Nicolae-Ionel Ciucă, de către Președintele Uniunii Generale a Industriașilor din România, George Constantin Păunescu:
”Având în vedere evenimentele recente cu privire la Apelul POC 4.1.1 (granturi pentru investiții),
Ținând cont de importanța vitală a fondurilor europene nerambursabile în actualul context economico-social foarte dificil pe care țara noastră îl traversează,
Luând în considerare criza energetică ce lovește foarte dur economia României de peste jumătate de an,
Pornind de la propunerile formulate de către membrii Uniunii Generale a Industriașilor din România,
vă supunem atenției următoarele solicitări:
1. Organizarea unei reuniuni de lucru aplicate cu toate structurile asociative reprezentative ale mediului de afaceri, reuniune anunțată din timp, la care să participe experți recunoscuți în domeniul atragerii de finanțări nerambursabile pentru proiectele de investiții.
2. Clarificarea definitivă a condițiilor de finanțare pe Apelul POC 4.1.1, luând în considerare atât realitățile cu care se confruntă IMM-urile din România, cât și scopul de bază al acestui apel, și anume sprijinirea IMM-urilor pentru a traversa criza economică generată de criza sanitară.
3. Luarea de urgență a măsurilor necesare pentru ca bugetul alocat acestui apel să nu se piardă și să ajungă cu adevărat la IMM-urile afectate de contextul economic extrem de dur, având în vedere faptul ca toate contractele de finanțare trebuie semnate cu beneficiarii selectați până cel târziu pe 30 iunie 2022.
În acest sens, propunerile noastre sunt următoarele:
– Coborârea plafonului maxim pe care îl poate accesa un IMM la 200 sau 300 mii euro (păstrarea celui minim de 50 mii euro) – aceasta ar face ca numărul total al beneficiarilor să crească în mod considerabil și să fie atins obiectivul pe care această linie de finanțare și-l propusese inițial;
– Stabilirea unei formule de calcul prin care să fie calculată, matematic, valoarea grantului maxim pe care îl poate accesa un IMM;
– Configurarea unei proceduri de depunere a cererii de finanțare care să fie simplă și rapidă (de tipul celei utilizate la fosta Măsură 3) și care să permită aplicanților să poată depune singuri solicitările, la fel cum au procedat toate celelalte state membre ale Uniunii Europene atunci când au acordat astfel de granturi mediului privat;
– Elaborarea unei proceduri de implementare simple, concise şi la obiect, pe modelul celor utilizate pentru Măsura 2 (grant capital de lucru) și, respectiv, schema HoReCa 20%, prin intermediul căreia beneficiarii să știe clar ce tipuri de cheltuieli pot face și cum trebuie să le justifice la finalul perioadei de implementare (ce nu poate depăși 31.12.2023);
– Stabilirea unor criterii de eligibilitate echitabile, în așa fel încât granturile să ajungă la IMM-urile cele mai afectate de criza economică pentru a le ajuta să o depășească;
– Stabilirea criteriilor de departajare a aplicanților, pornind de la propunerile structurilor realmente reprezentative ale mediului privat. Printre acestea, s-ar putea regăsi o combinație între:
– Evoluția financiară a beneficiarilor potențiali în ultimele trei exerciții financiare complete înainte de pandemie (2017, 2018 și 2019):
– Rata de rentabilitate/ profitabilitate: profitul net * 100 / cifra de afaceri;
– Creșterea graduală a cifrei de afaceri (2018 față de 2017 și, respectiv, 2019 față de 2018);
– Scăderea cifrei de afaceri în 2020 față de 2019 (%).
La acest capitol, considerăm că productivitatea muncii în 2019 (cifra de afaceri / numărul de angajați) este un criteriu artificial care avantajează în mod nejustificat IMM-urile fără angajați sau pe cele cu un singur angajat (dintre care multe obișnuiesc să ”închirieze” salariați de la companii de specialitate), și nu pe cele care au făcut eforturi uneori supraomenești pentru a rezista în criză și a securiza locurile de muncă ale propriilor angajați.
Considerăm că, în momentul de față, Apelul 4.1.1 se îndreaptă către un eșec de proporții, previzibil de altfel, cu atât mai mult cu cât este evident că nu va exista timp suficient pentru evaluarea cererilor de finanțare dacă se păstrează actuala formulă a ghidului beneficiarului, cu toate documentele și procedurile aferente: au mai rămas doar trei luni până la momentul la care toate contractele de finanțare trebuie semnate cu beneficiarii selectați.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicităm luarea de urgență a măsurilor ce se impun pentru ca bugetul alocat IMM-urilor din România, menit să le ajute să treacă peste actuala criză economică (amplificată de criza energetică și de războiul din Ucraina), să nu se piardă definitiv.
În cazul în care apreciați că acest apel nu mai are șanse reale de realizare, vă rugăm să faceți demersurile necesare vizavi de Comisia Europeană pentru ca bugetul alocat României prin facilitatea ReactEU să nu se piardă, ci să fie redirecționat către măsuri active de sprijinire a IMM-urilor, spre a face față creșterii necontrolate a prețurilor la gazele naturale și la energia electrică.
De asemenea, ne manifestăm interesul de a colabora în mod constructiv cu membrii echipei guvernamentale în vederea concretizării măsurilor pe care le aveți în vedere pentru a implementa cadrul temporar ”sprijin de criză privind ajutoarele de stat”, instituit de către Comisia Europeană în data de 23 martie 2022 pentru a sprijini economia în contextul războiului din Ucraina. Acesta prevede, printre altele, că statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 de euro pentru întreprinderile afectate de criză care au activităţi în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi, respectiv, scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 de euro per întreprindere, pentru cele afectate de criză care îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare.
Vă mulțumim anticipat pentru disponibilitatea arătată în vederea clarificării acestor aspecte extrem de importante, și vă asigurăm de întreaga deschidere la dialog structurat a tuturor membrilor UGIR din toată țara.”
Ştefan Rădeanu
