Foştii şefi ai Jandarmeriei au fost puşi din nou sub urmărire penală de către procurorii de la Secţia Militară a Parchetului General în dosarul privind reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018, a anunţat, vineri, Comunitatea Declic, citată de Hotnews.
Ancheta în dosarul 10 august a fost reluată în urmă cu un an de către procurorii militari, după ce unul dintre protestatari, Ioan Crăciuneanu, a obţinut în instanţă redeschiderea dosarului închis iniţial de DIICOT.
Declic anunță, într-un comunicat de presă transmis vineri și citat de Agerpres, că foştii şefi ai Jandarmeriei Laurenţiu Valentin Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Gheorghe Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile au fost deja citaţi la Parchet şi puşi sub urmărire penală pentru „intervenţia ilegală şi abuzivă din 10 august 2018, când sute de protestatari paşnici au fost bătuţi şi gazaţi”.
Ei ar fi acuzaţi de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals şi la uz de fals.
În aprilie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a dispus redeschiderea anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul 10 august, după ce a fost admisă plângerea lui Ioan Crăciuneanu, care a fost rănit la protest, după ce o grenadă de mână cu efect iritant lacrimogen a căzut lângă el.
În urma acestei decizii, procurorii au redeschis urmărirea penală împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române.
De asemenea, a fost redeschisă urmărirea penală şi în cazul comisarului-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.
„La exact un an de la redeschiderea dosarului, vedem primii paşi concreţi făcuţi în anchetă. Pe lângă punerea sub acuzare a celor care au coordonat violenţele jandarmilor din 10 august, procurorii au început şi audierile martorilor.
Ancheta aceasta trebuie să fie un semnal clar că justiţia încă mai funcţionează, dar şi că Jandarmeria nu poate fi folosită ca un instrument de represalii supus politicului. Vinovaţii trebuie să răspundă. Sperăm doar ca cercetările să nu se împotmolească iar”, a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic.
Cronologia dosarului 10 august
Dosarul 10 august a fost instrumentat inițial de Parchetul Militar.
În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinat competența de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”. La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
În 15 iulie 2020, la aproape doi ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.
Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.
„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.
În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.
Giorgiana Hosu a fost numită la conducerea DIICOT în martie 2020, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot prin decret semnat de Iohannis a fost numită procuror general Gabriela Scutea, tot în pofida avizului negativ al CSM. Postul de la DIICOT rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal. Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT în septembrie 2020, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.
Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.
Marți, 2 martie, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului „10 august” vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei.
Peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
La Secția parchetelor militare se mai află o parte din dosar privind cazuri punctuale în care unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor. Mai exact, procurorii spun că aceștia „ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari”.
