Un complet de cinci judecători al ICCJ, ar putea stabili, luni, definitiv, dacă dispune condamnarea fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, pentru pretinse fapte de abuz în serviciu, pentru care anterior a fost achitat în fond și cu încuviințarea unui procuror PICCJ.
Procurorul care l-a anchetat pe fostul șef al Senatului Călin Popescu Tăriceanu, pentru abuz în serviciu și complicitate la uzurpare de calități oficiale în cazul senatorului Cristian Marciu, a cerut, luni, la ICCJ, condamnarea definitivă a celor doi pentru faptele pentru care sunt judecați.
După pledoaria finală a procurorului au vorbit, pe rând, trei avocați, doi dintre ei foști miniștri ai Justiției, după care, în ultim cuvânt, cei doi inculpați din dosar.
Astfel, apărarea lui Tăriceanu a cerut achitarea acestuia pentru ambele fapte, pe motiv că acestea nu există, arătând în esență că Tăriceanu nu putea comite faptele așa cum le-a prezentat anchetatorul PICCJ.
Concret, a arătat apărarea fostului demnitar, dacă ar fi procedat așa cum indica parchetul abia atunci ar fi comis fapte de abuz, pentru că metodologia nu era prevăzută de legislația aflată în vigoare la acel moment.
Statutul lui Cristian Marciu
Călin Popescu Tăriceanu avea doua atribuții clare prevazute de lege. Să ia act de statutul lui Cristian Marciu în raport cu decizia definitivă a instanței.
Textul de lege are doua expresii imperative: „ia act„ și „supune votului„ în ceea ce privește pe șeful Senatului.
Însăși natura acestor expresii relevă celeritatea cu care trebuia să procedeze inculpatul Tăriceanu în fața unei decizii definitive executorii.
Acesta nu s-a conformat textelor de lege precizate și a decis trimiterea sesizării ANI.
Se constată ca Tăriceanu a avut o atitudine omosivia când a tergiversat timp de 2 ani și sașe luni procedurile din Comisia Juridica a Senatului.
El însuși a arătat ca a stabilit un termen de două săptămâni Comisiei Juridice pentru formularea unui punct de vedere la sesizarea ANI.
Faptul ca solicitarea ANI nu a primit doi ani jumate un rezultat de la Comisia Juridica nu îl exonerează pe Tăriceanu pentru faptele sale ci cel mult poate atrage sancționarea altor persoane.
Prin disjungere s-a format dosar pentru unii dintre foștii șefi ai Comisiei Juridice din Senat, precum Robert Cazanciuc și Șerban Nicolae”, a explicat magistratul care l-a anchetat pe Tăriceanu, despre acuzațiile aduse acestuia.
Despre dosar
În acest dosar, Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă a instanței supreme prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.
Decizia definitivă a ICCJ este executori în cazul lui Marciu, dar la respectivul moment acesta nu a respectat-o în parametri indicați de instanță.
În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.
În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.
Acuzațiile procurorilor
Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, „a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.
Procurorii mai spuneau că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.
