Primul test de apărare a Pământului este programat să facă istorie luni, 26 septembrie. „Mini-aparatul de fotografiat” al navei spațiale LICIACube (prescurtarea de la Light Italian CubeSat for Imaging Asteroids) își face încălzirea pentru a surprinde evenimentul, scrie NASA, citată de Hotnews.
Asteroizii, mai mult decât simple roci potenţial periculoase, reprezintă în sinea lor mici lumi variate din punct de vedere geologic. Ei care spun povestea originii Sistemului Solar, dar care sunt totuşi puţin cunoscute. Sonda HERA, ce va fi lansată după misiunea DART, are obiectivul de a explora aceste „tărâmuri necunoscute”, informează AFP, citat de Agerpres.
În noaptea de luni spre marţi, misiunea DART concepută de NASA va încerca să devieze un asteroid de pe traiectoria sa, ciocnindu-se cu Dimorphos. Aceasta din urmă este o mică „lună” care orbitează în jurul unui asteroid mai mare, Didymos. Acesta este situat la o distanţă de 11 milioane de kilometri de Terra.
Ce se dorește prin acest experiment
Acest experiment doreşte să reducă orbita asteroidului mai mic în jurul asteroidului mai mare. Asta pentru ca inginerii de la NASA să poată afla dacă omenirea este capabilă să modifice voluntar traiectoria unui asteroid ce ar ameninţa planeta noastră.
„Un astfel de sistem alcătuit din doi asteroizi reprezintă un banc perfect de testare pentru un exerciţiu de apărare planetară. Dar este, totodată, un mediu complet nou”, a rezumat Ian Carnelli, coordonatorul misiunii HERA din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
Denumită HERA în semn de omagiu pentru zeiţa greacă a căsătoriei, sonda europeană va fi lansată în octombrie 2024. Sosirea ei va fi prevăzută în 2026, pe asteroidul Dimorphos. Obiectivul său: revenirea la „locul crimei” pentru a evalua consecinţele impactului provocat de DART.
Testul privind devierea micului asteroid va fi astfel pe deplin documentat, graţie informaţiilor ce vor fi colectate de instrumentele de la bordul sondei HERA (camere video, laser, imagini de înaltă rezoluţie, radar). Informaţiile obţinute îi vor ajuta pe experţii în apărare planetară să completeze cu un grad ridicat de fiabilitate modelele computerizate folosite la extrapolarea scenariilor privind impactul cu un asteroid.
„O lume nouă”
„Trebuie să cunoaştem natura şi compoziţia asteroizilor, pentru că, în funcţie de textura rocii, ei nu reprezintă acelaşi pericol”, a subliniat Bhavya Lal, administrator-asociat al NASA, la Congresul internaţional de aeronautică organizat în această săptămână la Paris.
Oamenii de ştiinţă se aşteaptă să fie surprinşi de rezultatele acestor investigaţii. „Pentru că nu ştim aproape nimic” despre aceste corpuri celeste”, a spus Patrick Michel, investigator principal al misiunii HERA. „Este o lume nouă pe care o vom descoperi”, a adăugat el.
Acest astrofizician consideră că asteroizii „nu sunt simple roci plictisitoare din spaţiu, ci mici lumi geologice fascinante şi complexe, cu cratere, bazine, câmpuri de roci, ejecţii de particule”.
Însă, cercetătorii cunosc foarte puţine lucruri despre aceste teritorii din cauza faptului că la suprafaţa lor gravitaţia este foarte scăzută în raport cu cea de pe Terra. Comportamentul materiei de acolo este „total paradoxal, nu putem să ne bazăm doar pe imagini pentru a şti cum se comportă aceşti asteroizi, trebuie să îi şi atingem”, a explicat Patrick Michel.
Un astfel de exemplu: O mică explozie provocată pe suprafaţa asteroidului Ryugu (descoperit în 1999) a format un crater de 15 metri. Acesta a fost mult mai mare decât prognozau simulările computerizate. De asemenea, deşi astrofizicienii credeau că roca asteroidului era solidă, „suprafaţa acestuia s-a comportat în mod surprinzător ca un fluid în timpul impactului”.
