Dezvoltarea urbanistică a Craiovei s-a făcut în ultimii ani în contextul unui Plan Urbanistic General expirat din 2010. În lipsa unui PUG actual, construcțiile au avut la bază Planuri Urbanistice Zonale derogatorii. Practic, orașul s-a dezvoltat prin derogare de la reglementările existente, lăsându-se frâu liber haosului urbanistic. Peste 1000 de documentaţii PUZ-PUD au fost aprobate de administraţie din 2000 încoace. Rezultatul? Blocuri înghesuite, blocuri între case, dezastre care au mutilat estetica orașului, sub ochii neglijenți ai autorităților și, de multe ori, cu avizul specialiștilor.
Schimbarea la față
Crești pe o stradă, într-un cartier de blocuri. Între blocuri, e o fântână. În jurul ei, sunt câteva locuri de parcare. Acolo se strâng uneori copiii și se joacă. Fetele întind pături pe jos și înșiră păpuși, băieții fac curse cu mașinuțele. Alături e un loc de joacă vechi, neîngrijit. Copiii improvizează jocuri cu leagăne stricate și resturi de tiribombe. Peste un timp, acolo apare o nouă parcare. Copiii se joacă printre mașini.
La 200 de metri, într-o fostă autobază unde prindeai mormoloci când se strângea apa după ploi, au apărut o groapă imensă și o macara. Se construiește un bloc. Unul dintre multe blocuri înghesuite între alte blocuri care au apărut în ultimii ani în Craiova.
Şi pe străzile cartierelor de case au început să crească blocuri, precum ciupercile. Câteodată, unele se umbresc pe altele. Alteori, blocul crește aproape lipit de o casă, iar de la balcon ai o priveliște inedită. Direct în curtea vecinului.
Orașe schilodite
Blocurile între case și blocurile înghesuite între alte blocuri, fără simțul esteticii, uneori fără a ține cont de rigorile legii și de dreptul la viața privată, sunt parte dintr-un fenomen dureros, care schilodește orașe în toată țara: dezvoltarea urbanistică haotică post-decembristă.
Casele vechi dispar, una după alta, chiar și monumentele istorice sunt înghițite pe alocuri de foamea de profit a unor dezvoltatori, pe fondul nepăsării sau nepriceperii celor care ar trebui să fie gardienii oraşului.
În comunism, au apărut cartierele dormitor, blocuri lângă platforme industriale, cu parcări, bulevard și spațiu verde. Aceste cartiere au luat locul unor căsuțe cu grădină și curte, acolo unde morfologia terenului permitea dezvoltarea cartierelor de blocuri. Oraşul a devenit cenuşiu. Dar atunci exista totuşi o viziune amplă şi unitară privind dezvoltarea urbanistică. Acum oraşul se dezvoltă fără continuitate, spontan, în lipsa unei viziuni de ansamblu.
În zone LM, nu se pot construi blocuri. Teoretic
După anii 90, lucrurile s-au schimbat. Planul Urbanistic General al Craiovei, documentul esențial pentru dezvoltarea unui oraș, nu a mai fost schimbat din 2000, deși ar trebui înlocuit la fiecare 10 ani. Astfel, Craiova se „dezvoltă”, de mai bine de două decenii încoace, în lipsa unui PUG actualizat, iar noile construcții apărute în acest timp au la bază Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Din 2000 încoace, au fost elaborate 1086 de PUZ-uri derogatorii. PUZ-ul derogatoriu vine cu schimbarea indicilor de construibilitate și permite, în fapt, construcții prin excepție de la norme. Mai exact, orașul a „evoluat” prin derogări. Iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Treci pe o stradă dintr-o zonă de case și constați că a apărut un mastodont fără legătură cu cele din jur. Teoretic, în zonele LM (locuinţe mici) din PUG nu se pot construi blocuri. Pe altă stradă, un bloc e periculos de aproape de blocul vecin, iar ferestrele sunt faţă în faţă. În alt cartier, parcarea unui bloc este amenajată… pe trotuar.
Click pe imagini pentru mărire:
„Legile au tot felul de cai troieni în ele”
„Se construiesc peste tot în ţară, nu numai în Craiova”, recunoaște Bogdan Tiparu, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Craiova.
Cum e posibil? Prin PUZ-uri derogatorii și prin căutarea unor portițe în lege. Sau prin eludarea ei. Pentru că, spune Tiparu, „în România şi legile sunt făcute astfel încât să aibă tot felul de „cai troieni” în ele. Există o lege care trebuie respectată, dar în acelaşi timp, există un alt articol care te lasă să faci derogare”.
Şi, astfel, într-un cartier de case apare, peste noapte, un bloc.
„Nu poţi veni cu un măgar între oi. Omul trăieşte de o viaţă acolo şi deodată apare un bloc. Distrugi toată zona şi modul de viaţă al celor care stau acolo”, e de părere Adrian Rusu, membru al Asociaţiei SUMMURBAN, care încearcă să lanseze un semnal de alarmă cu privire la haosul construcţiilor care sufocă oraşul.
Funcționăm în baza unui PUG expirat de 12 ani
PUG-ul aprobat în 2000 ar fi fost valabil până în 2010. Avem peste 10 ani de când dezvoltarea orașului funcționează în baza unui PUG care nu mai corespunde. Abia în 2019 s-a semnat contractul de elaborare a noului PUG. În aşteptarea acestui nou PUG, în oraş se construieşte pe baza unor PUZ-uri, adică planuri urbanistice zonale.
„Felul în care s-a abordat urbanismul în Craiova şi în toată ţara este acela al planurilor urbanistice derogatorii. Adică un investitor privat cere o derogare de la reglementările existente. Aceste derogări au dus la tot felul de dezechilibre, pentru că planurile respective sprijineau iniţiativa investitorului privat, nu beneficiul întregii comunităţi. E vorba de circa 1000 de PUZ-uri derogatorii. În mod normal, acestea trebuie să se justifice, să fie in interesul public, nu să urmărească doar interesul privat”, spune Bogdan Tiparu. Beneficiarii consideră drept interes comunitar „dezvoltarea locativă”, precizează el.
Dar „dezvoltă, de fapt, propriul buzunar”, consideră Adrian Rusu.
„Orașul trebuie să se dezvolte prin extindere, nu să se autodevoreze”
Adrian Rusu este doar unul dintre membrii asociaţiei care militează pentru protejarea țesutului urban și pentru respectarea reglementărilor urbanistice. Asociația SUMMURBAN a fost înființată chiar în acest an, din dorința de a face cunoscute problemele urbanistice şi de a-i face pe oameni să înţeleagă că este nevoie să ne protejăm dreptul de a trăi într-un oraș pentru oameni.
„Suntem oameni care îşi doresc un oraş pentru ei. Am văzut clădiri demolate, case valoroase, monumente istorice, precum Liceul Sanitar, dispărând peste noapte. Acești indivizi care se numesc dezvoltatori imobiliari și construiesc în detrimentul comunității nu dezvoltă nimic, decât propriul portofoliu. Avem un oraș de câmpie, care ar trebui să se dezvolte prin expansiune, nu să se autodevoreze. Suntem printre cele mai aglomerate oraşe din ţară”, spune Rusu.
Asociația sa a transmis la începutul anului o adresă către Primăria Craiova și alte autorități, prin care a solicitat să se stopeze construcțiile de blocuri între case și să se respecte legea și drepturile oamenilor la viață privată.
Orașul se dezvoltă, dar se dezvoltă dezechilibrat
Oraşul Craiova se dezvoltă organic spre Severin şi Bucureşti, dar procesul este „destul de dezechilibrat”, consideră arhitectul Bogdan Tiparu.
„Pentru a gândi un oraş, ai nevoie de un PUG. În mod normal, conform legii 350 trebuie reînnoit la 10 ani şi trebuie gândit elastic astfel încât oraşul să se poată dezvolta, dar, în acelaşi timp, să păstreze calitatea vieţii”.
PUZ-urile modifică, în anumite limite, PUG-urile. Aşa se face că un PUG vechi de 22 de ani,precum al Craiovei, ajunge să fie cârpit precum un ciorap.
„Se lucrează la el, dar în tot acest timp apar PUZ-uri. Proiectanţii vin cu PUZ-uri care distrug zone, cu clădiri foarte înalte, cu POT-uri mari (procent de ocupare al terenului – n.r.), care primesc avize şi merg mai departe. Cartierul de case nu va mai exista, în curând. Se trece peste regimul de înălţime prin tot felul de artificii”, semnalează Rusu.
1068 de PUZ-uri aprobate din 2000 încoace
Începând cu anul 2000 până la finalul lunii septembrie 2022, Consiliul Local al Municipiului Craiova a aprobat 1068 de documentaţii PUZ/PUD, conform unui răspuns transmis GdS în urma unei solicitări de informaţii. Am solicitat defalcarea acestor cifre pe ani şi am aflat că, dacă în anii 2000-2002 au fost emise 22, 19 sau 29 de documentaţii, în 2007 şi 2008 numărul acestora a fost imens: 166, respectiv 204.
În ultimii 10 ani, numărul a început să scadă. Cele mai puţine documentaţii PUZ/PUD aprobate de Consiliul Local au fost în 2016 (doar 5) şi 2015 (6). În 2002, până la data de 29 septembrie, fuseseră emise 6 HCL în acest sens.
Interzis la PUZ-uri noi în zona galbenă din PUG?
În PUG, culoarea galben este codul pentru zonele de locuinţe mici. În mod normal, în aceste zone nu ar trebui să apară locuinţe înalte, însă legile cu „cai troieni” oferă subterfugii suficiente. Oraşul este protejat în teorie şi mutilat în practică, prin derogări.
Însă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Dolj încearcă să se arate optimist: „Am avut discuţii cu doamna primar şi în regulamentul local aferent PUG s-a identificat că zona galbenă presupune locuinţe individuale şi ni s-a promis că nu se va mai construi pe zona galbenă din PUG unde nu există PUZ-uri. A fost o discuţie astă primăvară. Este ceva foarte important. E adevărat însă că celor cărora le-ai emis deja certificate de urbanism nu poţi să le mai iei înapoi”.
Dezvoltare fără direcţie
Dezvoltarea urbanistică nu prea mai are noimă după 90, când cade regimul comunist, consideră atât Rusu, cât şi Tiparu.
„După 90, dezvoltările nu mai ţin cont de o direcţie unitară pentru cartierele mari. Apare Bariera Vâlcii, unde nu vei găsi decât locuire, fără alte funcţiuni. Apar, pe ici, pe colo, nişte magazinaşe, o biserică, oamenii şi-au împărţit nişte parcele în mod grosolan, au făcut nişte străzi pe care este mult spus să le numeşti străzi, foarte înguste, de 4 metri. Ai doar case, o reţea de acces înghesuită, nu ai şcoli, clinici, trebuie să ieşi din cartier ca să mergi la magazin, la şcoală, servici. Apare problema accesului maşinii de pompieri care nu poate intra pe străzi foarte înguste”, exemplifică Rusu.
Tiparu vorbeşte despre terenuri lungi, retrocedate după 90, unde se construiesc blocuri haotic, se umbresc, iar vecinătatea este „ciudată”.
Primăria Craiova ne-a transmis că a retrocedat în ultimii 10 ani terenuri în suprafaţă de 8607 mp, în baza unor hotărâri judecătoreşti.
„În Corniţoiu s-a făcut un PUZ care a plecat de la premise false, a ucis un spaţiu verde important, apoi au fost puşi în proprietate oamenii pe nişte terenuri care presupuneau locuinţe individuale, nu blocuri. Chiar dacă PUZ-ul prevede regim de înălţime P+7. Şi acolo morfologia terenului în sine duce la un dezastru urbanistic, forma terenul nu permite o construibilitate rezonabilă.”
De ce avem un PUG atât de vechi
Noul PUG este în lucru, dar până va fi gata oraşul este expus riscului de a fi în continuare agresat de PUZ-uri derogatorii care îl mutilează.
Bogdan Tiparu susţine că întârzierea noului PUG a ţinut şi de probleme între administraţia locală şi comunele învecinate pe fondul cedării de terenuri pentru extinderea municipiului.
În 2012, de exemplu, Primăria Craiova s-a aşezat la masa discuţiilor cu reprezentanţi ai autorităţilor locale din Cârcea, Şimnicu de Sus, Malu Mare. Tentativa de actualizare a PUG-ului a eşuat, pentru că nu s-a ajuns la un numitor comun.
Când s-a făcut cartarea pentru PUG, Craiova era mai mică decât în anii 90
„Acest PUG trebuie să demonstreze că oraşul este un pol de creştere economică şi socială. Craiova este înconjurată de comune, iar comuna Cârcea, comuna Malu Mare au făcut PUZ-uri şi PUG-uri şi acolo unde trebuia să se dezvolte Craiova. Şi avem aceste comune mari care nu vor să cedeze teren. În momentul în care s-a făcut cartarea pentru PUG, Craiova era mai mică decât în anii 90, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori. Aşadar, dacă se demara atunci PUG-ul, pe terenul existent, Craiova nu ar mai fi fost un pol de creştere economică şi unul dintre oraşele importante ale ţării. Neexistând o înţelegere între administaţia locală şi comunele învecinate, nu s-a mai demarat. Acum s-au făcut nişte paşi, am primit teren din partea Şimnicului, din partea Podariului, avem zone unde ne extindem”, a explicat pentru GdS Bogdan Tiparu.
Noul PUG, sursa marilor speranţe
În 2020, Mihail Genoiu, primarul Craiovei, anunţa cu surle şi trâmbiţe noul PUG al Craiovei, care este „în curs de proiectare, urmând etapa de informare a publicului”, din câte ne-a transmis Primăria. Iată ce spunea fostul primar al oraşului la acea dată:
„Noul PUG al Craiovei va însemna cel mai inteligent mod de a conduce un oraș din punct de vedere urbanistic. Eu îmi doresc să includem aici și extinderea orașului, mai ales în zona de nord, peste Centura de Nord. Craiova va trebui să se dezvolte ca toate marile orașe din Europa, adică orașul vechi să fie protejat de trafic și de aglomerație, să fie conservat, iar cel modern să se construiască în continuare“.
Citeşte şi partea a doua a materialului: Blocuri între case, blocuri între blocuri (II): „Ai sentimentul că zonele de locuinţe individuale vor dispărea”
