Cotaţia petrolului a coborât luni la cel mai redus nivel din acest an, după ce protestele faţă de restricţiile impuse de autorităţile chineze pentru a preveni răspândirea pandemiei de COVID-19 au generat îngrijorări cu privire la evoluţia cererii de carburant a celui mai mare importator mondial de ţiţei, transmite Reuters, citat de Agerpres.
În jurul orei 7.31 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent era în scădere cu 2,43 dolari sau 2,9%, 81,20 dolari, după ce anterior a coborât cu peste 3%, până la 80,61 dolari, cea mai redusă cotaţie înregistrată după data de 4 ianuarie. În ceea ce priveşte barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI), cotaţia a scăzut cu 2,16 dolari, sau 2,8%, până la 74,12 dolari, după ce anterior a coborât până la 73,60 dolari, cel mai redus nivel înregistrat după data de 22 decembrie 2021.
Ambele referinţe au înregistrat trei săptămâni consecutive de scăderi.
„Pe lângă îngrijorările cu privire la cererea slabă de combustibil în China, din cauza creşterii cazurilor de COVID-19, incertitudinea politică provocată de protestele faţă de restricţiile impuse în Shanghai, i-a determinat pe investitori să vândă”, a spus Hiroyuki Kikukawa, director de cercetare la Nissan Securities.
Potrivit acestuia, intervalul la care se tranzacţionează ţiţeiul WTI ar urma să scadă până la 70-75 de dolari iar piaţa ar putea să rămână una volatilă, în funcţie de rezultatul următoarei reuniuni OPEC+ şi de nivelul la care va fi plafonat preţul petrolului rusesc de către G7.
Proteste în mai multe oraşe din China
Circa 400 de tineri chinezi manifestau duminică seară în capitala Beijing, la capătul unei zile marcate de proteste în mai multe oraşe ale Chinei împotriva restricţiilor impuse de autorităţi pentru aplicarea politicii ”zero COVID”.
Protestele au început după distribuirea intensă pe reţelele sociale a unei înregistrări video în care protestatarii dau vina pe măsurile de lockdown pentru moartea celor zece persoane în urma unui incendiu izbucnit într-un bloc din oraşul Urumqi.
Apariţia acestei înregistrări a fost urmată de proteste în acest oraş şi în altele, inclusiv în metropola Shanghai.
Ţările UE au opinii diferite cu privire la preţul la care ar trebui plafonat petrolul rusesc
„Sentimentul pesimist se răspândeşte pe piaţa petrolului pe fondul înmulţirii îngrijorărilor cu privire la cererea din China şi al lipsei unui semnal clar din partea producătorilor cu privire la o nouă reducere a producţiei”, a apreciat Tetsu Emori, director la Emori Fund Management Inc.
Potrivit acestuia, dacă OPEC+ nu va cădea de acord asupra unei noi reduceri a cotelor de producţie sau dacă SUA nu vor începe să îşi reumple rezervele strategice, preţul petrolului va continua să scadă.
Următoarea reuniune a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi a aliaţilor, printre care se numără şi Rusia, un organism denumit OPEC+, va avea loc în data de 4 decembrie.
La ultima reuniune din luna octombrie, OPEC+ a decis să îşi reducă ţinta de producţie cu două milioane de barili pe zi.
Investitorii urmăresc cu atenţie şi planurile statelor occidentale de a impune un plafon de preţ pentru ţiţeiul exportat de Rusia. Diplomaţii din G7 şi Uniunea Europeană discută un plafon de preţ cuprins între 65 şi 70 de dolari per baril, în ideea de a limita veniturile Moscovei pentru finanţarea ofensivei din Ucraina.
Însă o reuniune a reprezentanţilor guvernelor din UE, care era programată pentru seara de 25 noiembrie, a fost anulată deoarece ţările UE au opinii diferite cu privire la preţul la care ar trebui plafonat petrolul rusesc.
