România are o „tradiţie” a deselor modificări ale Constituţiei. În peste 150 de ani, statul român a avut şapte constituţii şi 16 revizuiri ale acestora, fiecare nouă lege fundamentală reflectând schimbările din societate şi fiind inspirată din constituţiile altor state. În 8 decembrie, marcăm ziua în care Constituția a fost aprobată prin Referendum naţional.
Constituţia este legea fundamentală în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării statului şi drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
În România, prima Constituţie a fost adoptată în 1866, aceasta a fost modificată în 1879, ca urmare a dobândirii independenţei, iar după proclamarea Regatului în 1884, a fost din nou modificată. În 1916, s-a început o revizuire a Constituţiei care a fost finalizată în 1917, când s-a acordat votul universal.
Din 1923, România a avut o altă Constituţie şi apoi în 1938, o nouă Constituţie, care a fost suspendată între anii ’40-’44, în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
În 1948, 1952 şi 1965 au urmat alte trei Constituţii.
Mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Constituției României
“Astăzi se împlinesc 31 de ani de la momentul aprobării Constituției României prin referendum. Chiar dacă este o constituție tânără, Legea noastră fundamentală a trecut testul maturității și al eficienței. A încadrat, a ordonat și a garantat regimul democratic al României în ultimele trei decenii. A fost și este în continuare elementul central care asigură stabilitatea democrației constituționale din România.
În ansamblul marilor teme care se dezbat astăzi cu privire la viitorul României există riscul ca Ziua Constituției să treacă neobservată. Ar fi nedrept. Fără Legea noastră fundamentală nimic din evoluția României către un regim politic stabil și european nu ar fi fost posibil.
În ultimii 30 de ani, Constituția României a reușit performanța să definească și să protejeze o adevărată identitate constituțională națională, bazată pe valorile supreme ale liberalismului politic: demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic.
Ceea ce trebuie afirmat cu putere este că această identitate constituțională este una deopotrivă națională și europeană, profund ancorată în valorile și principiile liberalismului constituțional. Este o identitate constituțională proprie, care a rezultat din dialogul și cooperarea loială între instituțiile fundamentale ale statului român și structurile internaționale și regionale din care România face parte.
România se află în pragul unui nou moment istoric
La 33 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România se află în pragul unui nou moment istoric, un moment pentru care toate forțele politice democratice și instituțiile centrale și locale ale statului au muncit neobosit.
Suntem ferm ancorați pe drumul nostru occidental și nicio decizie politică nedreaptă nu ne va deraia de la acest drum. Potențialul nostru de viitor este imens și nu avem voie să îl pierdem. Vom arde etape, vom construi un nou proiect de țară și vom păstra România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații occidentale.
În această nouă etapă istorică, Constituția României va avea rolul fundamental de a dinamiza viața politică și instituțională a statului și de a asigura maxima eficiență pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Constituția din 1991, revizuită în 2003 a fost o Constituție a echilibrului, care nu a permis acumularea excesivă a puterii în mâinile unei persoane, a unui partid politic sau a unei singure instituții. În viitor, odată cu apariția unui autentic moment constituțional, ancorat în nevoile reale ale societății românești, Constituția României va reflecta obiectivul de dezvoltare accelerată a României.
Indiferent de dificultățile de moment, de opțiunile politice trecătoare, de dinamica parteneriatelor economice și investiționale, Constituția României rămâne prima și ultima pavăză împotriva concentrării puterii și a oricăror forme de autoritarism politic, economic sau ideologic.
Așa cum a făcut-o și până acum, Constituția României va asigura și de acum înainte fundamentul identității naționale europene, precum și stabilitatea, coerența și echilibrul vieții politice și instituționale. Echilibrul său va asigura pacea socială a națiunii.”
