Vaticanul a publicat duminică primele fotografii cu trupul fostului papă Benedict al XVI-lea, care a încetat din viaţă sâmbătă la vârsta de 95 de ani şi a cărui amintire a fost din nou salutată de succesorul său, papa Francisc. (sursa:agerpres)
Defunctul papă emerit poate fi văzut întins pe un catafalc, îmbrăcat în roşu (culoarea doliului papal), cu o mitră albă împodobită cu o împletitură din aur şi un rozariu în mâini.
Catafalcul este amplasat în centrul unei mici capele private a mănăstirii în care a locuit după ce şi-a anunţat demisia în 2013, situată în grădinile Vaticanului. Un crucifix, un pom de Crăciun şi o scenă a naşterii Domnului sunt vizibile pe fundal.
Cardinalii s-au rugat în faţa trupului fostului cardinal Joseph Ratzinger, potrivit unei fotografii postate pe reţelele sociale.
„Îl încredinţăm astăzi Maicii Preasfinte pe iubitul papă emerit Benedict al XVI-lea ca să-l însoţească în trecerea sa din această lume la Dumnezeu”, a spus papa Francisc la Sfinta Liturghie celebrată duminică în bazilica Sfântul Petru de la Vatican.
La prânz, Papa a adus din nou un omagiu „acestui slujitor credincios al Evangheliei şi al Bisericii”, cu ocazia rostirii rugăciunii săptămânale Angelus (Îngerul Domnului) în faţa a aproximativ 40.000 de mii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican. Suveranul pontif a păstrat apoi un moment de reculegere.
Teolog strălucit şi apărător fervent al dogmei, Benedict al XVI-lea, care şi-a anunţat demisia din funcţie în 2013 din cauza stării de sănătate în declin, a murit sâmbătă, la vârsta de 95 de ani, în mănăstirea din grădinile Vaticanului.
Funeraliile oficiate de papa Francisc pentru predecesorul său, care a condus Biserica Catolică din 2005 până în 2013, vor constitui un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice.
Fostul papă va fi înhumat pe 5 ianuarie într-o criptă din bazilica Sfântul Petru din Roma, a anunţat Vaticanul.
De luni până miercuri, sicriul teologului german, născut Joseph Ratzinger, va fi expus în bazilica Sf. Petru, unde credincioşii vor putea veni să se reculeagă.
De la secretarul general al ONU, Antonio Guterres, până la preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele rus Vladimir Putin, omagiile liderilor din întreaga lume au curs sâmbătă.
Moartea fostului papă Benedict al XVI-lea pune capăt convieţuirii neobişnuite a doi bărbaţi în veşminte albe: pe de o parte germanul Joseph Ratzinger, un teolog strălucit nu prea confortabil în prezenţa mulţimilor, pe de altă parte, argentinianul Jorge Bergoglio, un iezuit înzestrat cu un discurs incisiv care îşi doreşte ca săracii şi migranţi să se afle în centrul misiunii Bisericii.
După crize multiple care au marcat cei opt ani de pontificat, în 2022, un raport independent din Germania, ţara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susţinut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 şi 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoţionantă, că au avut loc erori şi a cerut iertare. Avocaţii săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat.
Papa Francisc, în vârstă de 86 de ani, care suferă de dureri de genunchi, a lăsat la rândul său „deschisă” posibilitatea unei demisii. El a dezvăluit în decembrie că a semnat deja o scrisoare de demisie pentru cazul în care sănătatea îl va împiedica să îşi ducă la îndeplinirii atribuţiile.
Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF), apoi a fost papă timp de opt ani, succedându-i papei Ioan Paul al II-lea.
Ultimul papă care a participat la Conciliul Vatican II, el a apărat o linie conservatoare în fruntea Bisericii, în special cu privire la avort, homosexualitate sau eutanasie.
Declaraţiile sale au şocat uneori, cum ar fi cele despre islam sau despre folosirea prezervativelor împotriva HIV.
Pontificatul său a fost marcat, de asemenea, în 2012 de scurgerea de documente confidenţiale („Vatileaks”), orchestrată de majordomul său. Scandalul a scos la iveală o Curie romană (”guvernul” Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară.
În testamentul său spiritual, papa emerit Benedict al XVI-lea cere „iertare” tuturor celor care le-a „făcut rău”. „Tuturor celor care le-am făcut rău într-un fel sau altul, le cer iertare din adâncul inimii”, a scris Joseph Ratzinger în textul datat 29 august 2006 şi publicat sâmbătă seara de serviciul de presă al Sfântului Scaun.
