Liderii Uniunii Europene au spus joi că își vor întări frontierele pentru a ține la distanță imigranții, unii dintre conducătorii europeni cerând mai multe garduri și obstacole fizice, în timp ce alții ar prefera să cheltuiască banii pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în zonele mai sărace ale lumii, transmite Reuters.
Liderii din Austria, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Danemarca și-au exprimat, la reuniunea de joi de la Bruxelles, îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de imigranți ilegali, anul trecut fiind înregistrate 330.000 de astfel de treceri de frontieră.
„Țările europene se confruntă cu o creștere mare a numărului de persoane care vin din afara Europei în mod ilegal”, a declarat premierul irlandez Leo Varadkar.
„Este important ca noi, ca europeni, să decidem cine intră în țările noastre“
„Este important ca noi, ca europeni, să decidem cine intră în țările noastre, nu traficanții de persoane… Cei care obțin statutul de refugiat au dreptul de a rămâne, dar alții nu au acest drept, iar aceștia ar trebui să fie trimiși înapoi”, a adăugat e.
Imigrația a fost un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic în UE începând cu 2015, când peste un milion de persoane – majoritatea fugind de războiul din Siria – au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa, iar statele membre s-au certat mult între ele cu privire la modul în care să le asigure asistență.
Incapabil să ajungă la un acord, blocul de 450 de milioane de locuitori a recurs la întărirea frontierelor pentru a împiedica sosirea migranților din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, în pofida criticilor potrivit cărora o astfel de politică este inumană și ignoră deficiențele de pe piața muncii.
În 2022, în UE existau peste 2.000 de kilometri de ziduri și garduri la frontieră
În 2022, în UE existau peste 2.000 de kilometri de ziduri și garduri la frontieră, față de puțin peste 300 de kilometri în 2014, potrivit unui raport al Parlamentului European.
Cu toate acestea, în condițiile în care mobilitatea globală a repornit după pandemia COVID-19, sosirile ilegale în UE au crescut anul trecut la cel mai ridicat nivel din 2016, ceea ce a relansat retorica mai dură împotriva imigrației.
Trebuie să pune frănă migrației ilegale în UE”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.
„Avem nevoie de bani pentru asta, indiferent dacă îi spuneți gard sau infrastructură de frontieră. Bulgaria are nevoie de ajutor când vine vorba de supravegherea frontierelor și de personal și de echipamente tehnice, orice gard este bun doar în măsura în care există o supraveghere eficientă”, a adăugat el.
Executivul UE refuză de mult timp să finanțeze garduri pe frontiere
Executivul UE, care gestionează bugetul comun al blocul comunitar, refuză de mult timp să finanțeze garduri pe frontiere, deși plătește pentru echipamente de supraveghere și alte infrastructuri.
Premierul luxemburghez, Xavier Bettel, s-a pronunțat împotriva finanțării de garduri, afirmând că moștenirea Europei a fost depășirea diviziunilor de după cel de-al Doilea Război Mondial și crearea, în cele din urmă, a unei zone cu 27 de țări în care călătorii pot traversa frontierele fără verificări.
„Deocamdată, ceea ce este pe masă este (situația de la granița) Bulgaria-Turcia… dar acest lucru nu va fi suficient – așa că vor fi din nou garduri și din nou ziduri … Concluzia este că ne dorim o fortăreață în Europa?”, a spus Bettel.
UE ar trebui să le ofere imigranților modalități legale de intrare
Omologul său belgian a declarat că situația se rezumă la „o criză majoră a migrației”, în timp ce premierul olandez s-a pronunțat în favoarea restricționării vizelor și a ajutoarelor pentru țările care nu cooperează.
Italia a cerut mai mulți bani pentru Africa, Ungaria a dorit mai multe garduri, iar Franța a declarat că UE ar trebui să ajute la combaterea sărăciei și a terorismului în întreaga lume, precum și la combaterea încălzirii globale pentru a exista mai puțini migranți.
Cel mai înalt diplomat al blocului a declarat că „fortăreața Europa” nu este soluția și că UE ar trebui să le ofere imigranților modalități legale de intrare. „Oamenii pleacă pentru că în țările lor nu există un viitor, nu există pace, nu există stabilitate”, a spus Josep Borrell.
