Conform rapoartelor Organizației Națiunilor Unite, costul războiului din Ucraina, măsurat până la finalul lui 2022, este unul uriaș. Peste 18.000 de victime civile, până la 40% din locuințe avariate și mai bine de jumătate din infrastructura energetică a țării distrusă sau la limita funcționalității, scrie Historia.
În jur de 16 milioane de ucraineni a trebuit să își părăsească locuințele în ultimul an. De asemenea, până la 18 milioane de oameni, aproximativ 40% din populația totală a țării, va avea nevoie de ajutor umanitar în prima parte a lui 2023.
Estimările Băncii Mondiale arată că economia Ucrainei s-a contractat cu 35% în 2022. Aproximativ 60% dintre cetățenii țării vor ajunge sub limita sărăciei. Distrugerea masivă a bunurilor industriale și luptele constante au produs daune imense și ecosistemului. Acest lucru a cauzat niveluri de poluare greu de imaginat, aerului, apei și solului.
Ucraina știe cum să folosească ajutorul Occidentului
În pofida unor voci sceptice la începutul războiului – ministrul de finanțe al Germaniei, care refuza cererea de ajutor a ambasadorului Ucrainei la Berlin motivând că Rusia avea oricum să câștige în doar câteva ore, Ucraina continuă să lupte. Aceasta compensează discrepanța foarte mare a mărimii armatelor cu folosirea extrem de eficace a ajutorului militar și informațional pe care îl primește de la Occident.
A devenit clar că, prin metode militare, Kremlinul poate câștiga doar printr-o escaladare colosală a situației. Multe grupuri de experți consideră că o astfel de escaladare este în plan pentru primăvara lui 2023. Cum Ucraina se pregătește pentru a continua să opună rezistență, războiul poate lua o turnură chiar mai sângeroasă decât până acum.
Explicația este simplă: în 2022, în ciuda relației profund deteriorate cu Occidentul, Rusia a făcut tot posibilul pentru ca războiul din Ucraina să rămână în Ucraina. Rusia a evitat măsuri ce puteau duce către o confruntare directă cu NATO. A sperat, în acest fel, să erodeze astfel susținerea oferită Kievului de către Occident.
Izolarea Rusiei nu dă roade
Izolarea internațională autoimpusă nu pare însă să funcționeze pentru Vladimir Putin odată cu 2023. Procesul de reajustare a statelor europene pare să funcționeze nesperat de bine, înlocuind gazul rusesc cu cel al altor furnizori disponibili, ajutat fiind și de iarna foarte caldă.
Ca o paranteză, procesul de reajustare a lumii occidentale departe de gazul Rusiei a amplificat în cadrul comunității internaționale imaginea unor state care nu sunt, nici ele, un model al democrației reprezentative, ci, dimpotrivă, reprezintă cu succes regimurile autoritar-democratice care par din ce în ce mai de succes astăzi.
Algeria, condusă de un regim militar și de un președinte ales cu cea mai scăzută rată de participare la vot din istorie, a devenit un furnizor de gaze naturale esențial pentru Europa și se așteaptă să își dubleze producția în 2023.
În aproape orice fel, Rusia a pierdut deja războiul
„Exilul” geopolitic în care Moscova începe anul 2023 nu pare să fie suficient pentru a o împinge către o confruntare cu NATO. În pofida temerilor cauzate de contextul actual, Vladimir Putin pare să fie la fel de reticent precum occidentalii în posibilitatea folosirii unei arme nucleare. Cu toate acestea, lipsită de interacțiunea comunității internaționale și învinsă de Ucraina pe câmpul de luptă, Rusia poate deveni din ce în ce mai deschisă către un joc de sumă nulă cu consecințe extrem de grave.
În același timp, oprirea livrării de gaze în Europa nu va stopa cele nouă runde de sancțiuni aprobate până în acest moment de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. UE resimte costurile ajutorului trimis Ucrainei, însă implozia anticipată de Vladimir Putin nu s-a produs și nici nu pare că ar urma.
Citește întreg articolul pe Historia.
Citește și: Zelenski: Ucraina nu va invada Transnistria. Noi prețuim independența altor state
