De aproape un an, Ivona Stănculeasa a preluat conducerea Filarmonicii „Oltenia”, asumându-și provocarea de a armoniza o instituție în care disonanțele ajunseseră să fie regula, în loc de excepție. Deși la început a ezitat, „ca orice om care preferă să stea de parte de apele agitate și alege liniștea”, în cele din urmă, onorată de încrederea primită și conștientă de nevoia acută a Filarmonicii de o reînviere, a acceptat. Precum vechile piane pe care le-a găsit prăfuite și lăsate pradă uitării în sălile instituției craiovene și recondiționate la cererea sa, Filarmonica „Oltenia” este „ștearsă de praf”pentru a-i fi redată strălucirea.
Muzica a intrat în viața sa din copilărie
Ivona Stănculeasa provine dintr-o familie în care viața s-a derulat mereu pe portative. A început să studieze pianul de mică, a urmat Conservatorul, iar fratele său, Vlad, este un violonist renumit pe plan internațional, concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Barcelona.
La șase ani, Ivona Stănculeasa a mers la Școala Populară de Artă, unde a studiat pianul. A continuat studiile în domeniul muzicii la Liceul de Arte.
„Am avut șansa extraordinară să o întâlnesc pe Mariana Ilie la Liceul de Arte. Mariana Ilie nu este doar un nume, datorită ei există o școală de pian în Craiova și tot datorită ei avem pianiști de renume la nivel mondial”, povestește actualul manager al Filarmonicii craiovene.
Apoi a urmat Conservatorul. Venind din provincie, în București nu avea pian acasă, așa că se trezea la șase dimineața pentru a reuși să prindă câteva ore de studiu la Conservator, înainte de începerea cursurilor.
„Părea că în Filarmonică există o permanentă tulburare”
Deși a cochetat cu ideea de a rămâne în București, a decis să revină în orașul natal, unde a început să lucreze la Teatrul Liric / Opera Română, la radio, apoi a început colaborarea cu Departamentul de Arte al Facultății de Litere. Apoi a ajuns la povestea în care Filarmonica joacă rolul principal.
„Părea că în Filarmonică există o permanentă tulburare, ca un ținut în care ceva hrănește această neliniște. Instinctul meu a fost să stau departe, însă, la un moment dat am primit un telefon și am fost chemată la Primărie, iar modul în care s-a purtat discuția m-a făcut să mă simt datoare măcar să încerc”, spune Ivona Stănculeasa.
„Lipsea armonia, dar am înțeles că armonia nu înseamnă lipsa contrastelor, din contră. Contrastele au rolul lor. Armonia presupune să echilibrezi lumina cu umbra, mișcarea cu nemișcarea. Am încercat să mă concentrez pe calitățile oamenilor și pe ceea ce ei își doresc să facă. Nu poți fi muzician profesionist fără să iubești muzica. Dăruirea studiului zilnic, să fii acolo tu cu instrumentul, atâția ani, să îți sacrifici timpul, să îl dedici unui instrument nu ar putea exista în lipsa acestei iubiri față de muzică”, adaugă managerul instituției.
Pianele din sala corului, redate muzicii
A început o aventură complet nouă și a trebuit să descopere totul încet-încet. Însă a descoperit un colectiv minunat. „Altfel nici nu ar fi ajuns unde este. Pentru că, să ne gândim numai, să fii înființat prin decret regal în 1947 și să reziști atâta timp unor schimbări și unor vremuri adesea tulburi nu e ușor lucru”, crede.
Celor din echipă încearcă să le reamintească mereu că scena este cea mai importantă și că publicul merită să asculte concerte de calitate. Iar în momentele când ei au satisfacția unor săli pline și a unor aplauze îndelungate, spune că disonanțele se estompează și lucrurile capătă sens.
„Am încercat să învăț de la ei și am avut încredere în pregătirea mea pentru că e important să ai încredere în ceea ce faci”, mărturisește Ivona Stănculeasa.
De aceea a și ales să repare niște instrumente importante, două piane din sala corului pe care se așternuse praful, redându-le dreptul la viață. La unul dintre ele nu mai cântase nimeni de 40 de ani.
Sala „Filip Lazăr”, complet renovată
Acum, în Sala Filip Lazăr, complet renovată, se pot desfășura concerte camerale, audiții, iar managerul Filarmonicii a purtat deja discuții pentru colaborări cu Liceul de Arte și Departamentul de Arte al Facultății de Litere. Unul dintre piane a fost dus în foaierul Teatrului Național pentru a se câștiga încă un spațiu și poate încă un segment de public.
„Se pot gândi acolo seri de muzică și poezie într-un ambient cu totul special”, spune managerul Filarmonicii.
Artiști care luaseră distanță de Craiova acum revin, „iar acesta este un semnal îmbucurător”, consideră Ivona Stănculeasa, care își dorește ca Filarmonica „Oltenia” să devină o filarmonică-stindard, să-și recapete renumele și locul în viața culturală, mizând pe un reportoriu concentrat atât pe marile valori, marile creații ale istoriei muzicii, dar și prime audiții, concerte fusion, precum concertele de rock-simfonic, menite să atragă public tânăr.
„Eu nu cred în prăpastia dintre muzica clasică și marele public”
Ivona Stănculeasa este încrezătoare în puterea muzicii clasice de a cuceri publicul tânăr.
„Eu nu cred în prăpastia dintre muzica clasică și marele public. Cred că tu, ca Filarmonică, reprezentând o elită a educației muzicale, ai datoria să vii în întâmpinarea publicului și să îl educi. Eu cred că în momentul în care tinerii vin și ascultă un concert de rock-simfonic și își dau seama că sala filarmonicii nu are nimic înspăimântător ci dimpotrivă, s-ar putea să îi convingi să încerce și un concert din cadrul stagiunii și dacă ai câștigat măcar un om, e minunat”, spune aceasta.
Cât despre preferințele muzicale ale noilor generații și muzica prezentului, nu crede că epoca noastră se distinge în vreun fel.
„Cred că mereu au existat manifestări care erau privite cu sprânceana ridicată, iar disputele culturale au stârnit mari pasiuni de-a lungul timpului. Cât timp asculți muzică și îți place muzica, ești un om împlinit, nu contează ce muzică asculți. De ce să judecăm ce înseamnă calitatea? Mereu m-am ferit să judec gusturile cuiva. Să asculți muzica este o declarație în sine, o formă de sensibilitate. Ești produsul unui mediu cultural, provii dintr-un anumit spațiu, nu ai cum să îți renegi rădăcinile. Ce poți să faci este să încerci să cunoști cât mai mult, să încerci să înțelegi. Nu am fost niciodată de acord cu a respinge. Sunt multe manifestări care vor să șocheze cu orice preț, iar arta are acest dar. Dar timpul cerne și e o sită nemiloasă. Rămâne doar ce e valoros”.
Craiova, „un loc în care merită să fii”
Din punct de vedere cultural, se întâmplă multe lucruri în Craiova, iar artiștii sunt încurajați să fie inventivi, spune managerul Filarmonicii.
„E minunat să ai parte de această deschidere. Până și ediția de jazz din septembrie, cu acea idee de a susține un concert pe marginea lacului, la Debarcader, a fost o noutate care putea fi privită cu reticență, dar a fost extrem de apreciată. Avem multe idei, deja discutăm despre programul pentru Zilele Craiovei, pentru Târgul de Paște. Pentru Craiova, această efervescență este un lucru extraordinar. Cred că în momentul ăsta Craiova e un loc interesant și în care merită să fii.”
