Fundaţia Pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Ministerului Muncii să facă public raportul de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondială, pe motiv că acesta conţine potenţialele soluţii de care România are nevoie.
Potrivit unui comunicat al FACIAS, România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene că noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii, dar proiectul de lege se află încă în Parlament. Mai mult decât atât, România nu a introdus în proiectul normativ iniţial şi pensiile militarilor, acestea fiind considerate „pensii de serviciu”, nu speciale, deşi Comisia Europeană a cerut aplicarea aceluiaşi principiu al contributivităţii şi pentru acestea, au semnalat reprezentanţii FACIAS.
Până în prezent nu a fost definitivat jalonul pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
Conform surselor citate de Agerpres, Ministerul Muncii admite, în răspunsul la o solicitare a FACIAS, că până în prezent nu a fost definitivat jalonul pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, deşi noul act normativ ar fi trebuit să intre în vigoare până pe 31 decembrie 2022, iar neîndeplinirea acestei obligaţii asumate de statul român prin PNRR conduce la imposibilitatea ca România să primească o tranşă de 3,1 de miliarde de euro, cererea de finanţare având termen limită 31 martie.
Termenul până la care ar trebui să intre în vigoare noul cadrul legislativ se împlineşte pe 31 martie
Din răspunsul primit de la Ministerul Muncii rezultă că nici jalonul care prevede intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii nu a fost finalizat. Termenul până la care ar trebui să intre în vigoare noul cadrul legislativ se împlineşte pe 31 martie, au atras atenţia reprezentanţii FACIAS.
Reprezentanţii FACIAS au menţionat că România nu a primit un aviz din partea Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 2 de care depind 3,22 de miliarde de euro. În cazul în care Comisia Europeană va constata că Legea decarbonizării economiei şi Legea avertizorului de integritate nu îndeplinesc condiţiile din PNRR, România riscă să piardă 1,4 miliarde de euro din cererea de plată nr. 2, plus partea aferentă de prefinanţare, care înseamnă încă aproape 0,2 miliarde de euro, au adăugat sursele citate
